Scandalul evrei şi comunişti: Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, braşoveanul Octav Bjoza, demis din funcţia de secretar de stat

Octav Bjoza, preşedintele Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), a fost demis din funcţia subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.  Decizia a fost semnată de premierul Florin Cîţu şi publicată în Monitorul Oficial.

De unde a pornit totul
Demiterea lui Octav Bjoza vine după ce, la finalul săptămânii trecute, acesta critica, într-un comunicat de presă, faptul că în Parlament au fost excluse de la beneficiile legii 232/2020 persoanele condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii şi cele în cazul cărora s-a dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă sau legionară în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, precum şi copiii acestora. Legea 232 reglementează acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. „Chiar uităm că regimul comunist a făcut zeci de mii de victime şi, dacă luăm în calcul soţiile şi copiii rămaşi acasă, cifra celor care au avut de suferit se apropie cu certitudine de două milioane de cetăţeni ai acestei ţări?!? Chiar vreţi să vă amintim cine au fost primii trei şefi ai Securităţii Poporului, care au săvârşit cele mai abominabile crime din lumea comunistă europeană, lucru recunoscut şi de marele disident rus Aleksandr Soljeniţîn?!? Poate că da: Alexandru Nicolschi, Mişu Dulgheru şi Tudor Sepeanu! (de origine evreiască – n. red.)”, a scris Bjoza în comunicatul de presă transmis pe 12 martie. „Copiii noştri au suferit toată viaţa şi este nedrept ca măcar acum, după 31 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, să nu li se facă unele reparaţii morale şi materiale, indiferent de faptul că părinţii lor au fost „criminali de război”, „nazişti”, „legionari” sau comunişti”, a mai transmis Octav Bjoza

Ce spune Cîţu
Premierul Florin Cîţu a anunţat marţi demiterea lui Octav Bjoza din funcţia de subsecretar de stat, pe care îl acuză că încearcă să mistifice istoria prin punerea pe umerii comunităţii evreieşti a aducerii comunismului în România şi că solicită drepturi din partea statului pentru urmaşii criminalilor de război, naziştilor sau fasciştilor, potrivit unui comunicat de presă transmis de guvern.
„O societate democratică şi civilizată, cum este România, rămâne ferm angajată în condamnarea Holocaustului şi a oricărei forme de stigmatizare etnică, socială sau religioasă. Este angajamentul fără echivoc al statului român, iar în calitate de prim-ministru, îl voi apăra cu toată convingerea.  A pune în discuţie dimensiunile Holocaustului şi a încerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci şi un gest periculos pentru valorile democratice", a transmis, ieri, premierul, explicând astfel demiterea lui Bjoza. Cîţu consideră că poziţia lui Octav Bjoza referitoare la Legea 232/2020 a reprezentat „un afront şi o mare nedreptate faţă de toţi cei care au suferit din cauza ororilor comunismului şi Holocaustului".
„Încercarea de a justifica şi de a aduce argumente pentru ca urmaşii criminalilor de război, naziştilor sau fasciştilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront şi o mare nedreptate faţă de toţi cei care au suferit din cauza ororilor comunismului şi Holocaustului. O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câştigate şi apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani. Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale şi de înalt responsabil al Guvernului României. Din aceste motive, am decis demiterea subsecretarului de stat Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România", a conchis premierul.

Reacţia lui Bjoza
Octav Bjoza a declarat marţi că regretă că premierul Florin Cîţu interpretează comunicatul AFDPR din 12 martie în sensul că Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România „ar avea ceva” cu etnia evreiască. Prin acel comunicat, AFDPR a vrut să transmită că ar trebui ca toţi copiii foştilor deţinuţi politici să primească o indemnizaţie, a explicat Octav Bjoza.
Toţi aceia pe care eu îi reprezint sunt nu doar intrigaţi, revoltaţi, scârbiţi de faptul că lângă noi, în temniţele şi lagărele de exterminare, au murit înaintaşii celor care m-au demis. (...) Îmi pare foarte rău că domnul prim-ministru interpretează, ba chiar dă apă la moară unora cum că noi am avea ceva cu etnia evreiască. Această etnie a adus ştiinţei şi culturii mondiale personalităţi de mare calibru, pe care nimeni nu le poate contesta. A veni pentru o mână de nemernici să acuzi o etnie este o neghiobie. Este incredibil să întărâţi pe unii împotriva altora. Eu la acest secretariat de stat nu am fost numit politic. (...) Este cea mai urâtă pagină a Partidului Liberal din ultimii 31 de ani, pentru că se interpretează ceea ce am vrut noi să spunem, să cerem”, a declarat Octav Bjoza pentru Agerpres. El a adăugat că AFDPR nu contestă Holocaustul, iar, în opinia sa, singurul aspect ce poate fi discutat ţine de „dimensiunile sale”. „Nu văd ce deranjează în treaba aceasta. Sub nicio formă nu voi accepta ca în ţara asta să fie conflicte interetnice. (...) Holocaustul nu trebuie acceptat, indiferent că au murit 10 persoane, 100 sau mii. El a existat fără dubii”, a spus Octav Bjoza.
Prin comunicatul din 12 martie, AFDPR a vrut să transmită că ar trebui ca toţi copiii foştilor deţinuţi politici să primească o indemnizaţie, a explicat el. „Ce vină puteau să aibă copiii fasciştilor, naziştilor, legionarilor, evreilor, comuniştilor, românilor? Ce vină puteau să aibă copilaşii rămaşi acasă pentru faptele comise de părinţi? Aşa vedem noi problema”, a mai spus Bjoza.
Octav Bjoza, născut la Iaşi, a fost arestat de Securitate în 25 iunie 1958, pentru că făcea parte dintr-o organizaţie de tineri, „Garda Tineretului Român". A trecut prin lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grindu, din Delta Dunării.
El a fost numit în 2014, de către Victor Ponta, în funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989.
În anul 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Bjoza, în numele foştilor deţinuţi politici, fiind criticat din acest motiv de Centrul pentru Combaterea Antisemitismului în România.