S.C. BNR și investitorul strategic Isărescu

Pentru angajații Băncii Naționale, ai Comisiilor de Supraveghere a Pensiilor Private și a Asigurărilor, precum și pentru CNVM, austeritatea ia sfârșit la 31 Decembrie, iar bunăstarea se reinstalează de la 1 Ianuarie 2011. Motivul: nici una dintre aceste instituții nu este bugetară! Ajustările de până acum au reprezentat doar o formă de solidaritate cu nația în suferință, dar și solidaritatea are o limită. Așa încât investitorul Isărescu și Compania (nefiind bugetari înseamnă că sunt privați, nu?) își reiau activitatea. Banca Națională se va ocupa în continuare să tipărească bani și să-i vândă băncilor și populației , beneficiul rezultat împărțindu-l cu statul. Dacă trăim într-o economie liberă, iar BNR nu este bugetară, mă întreb și eu, ca prostul: de ce să aibă dl Isărescu monopol? Cu ce sunt eu mai prejos? Mai ales dacă ar fi concurență, ar fi și dl Isărescu nevoit să coboare prețul, iar românilor le-ar fi mai ușor să obțină aceiași bani, la un preț mai mic? Evident, aberez. Rămâne însă această întrebare fundamentală, ce stă la baza discriminării dintre cei care servesc instituțiile statului: în timp ce celor cu cele mai mici lefuri li se taie 25% ca să salveze economia, celor cu cele mai mari lefuri – și BNR și Comisiile, dar și CNVM sunt în topul salarizării, ei neavând limitări legale – li se înapoiază ceea ce li s-a luat temporar. Nici măcar de formă nu au și ei o etapă intermediară care să-i bucure – teoretic – că iau înapoi 10%. Pur și simplu, de la 1 ianuarie își vor încasa drepturile de dinainte de austeritate, poate chiar majoritate de către șefii recunoscători. Dar, ca să ne prostească chiar de tot, ni s-a adus și argumentul că nici măcar formula de solidaritate nu a fost în regulă: chiar dacă ei au fost de acord cu tăierea, au sărit în sus cei de pe la Banca Mondială și Europeană, și de pe la alte foruri bruxelleze și au spus că nu-i nici corect și nici legal! Mai că l-au certat pe Boc că a îndrăznit să se amestece în treburile lor. Dar așa este la noi: orice reglementare este ucisă de excepții. Întotdeauna se va găsi ceva, un motiv, o justificare, prin care să se dovedească că aplicarea oricărei măsuri nu se poate face în mod egalitarist, ca pe vremea comuniștilor, și că în democrația asta reală, unii sunt mai egali decât alții. Iar cei mai egali sunt cei care ne fac și ne dau banii noștri cei de toate zilele: societatea Comercială „Banca Națională”, condusă de investitorul strategic Mugur Isărescu.