„Satul fantomă” din Braşov despre care s-a făcut şi un film, dar care a rămas tot al nimănui

În filmul documentar „Valea Corlatului”, realizat de francezul Stephane Lucon, este prezentată într-o cheie tragicomică situaţia comunităţii rrome care locuieşte într-un soi de „no man's land” la graniţa dintre judeţele Braşov şi Covasna. Cele peste 400 de persoane de aici care au fost luate în evidenţe ca fiind locuitori ai comunei braşovene Măieruş (satul Arini) au, de fapt, casele pe teritoriul administrativ al judeţului Covasna (satul Belin). Potrivit legislaţiei în vigoare, în vederea rezolvării situaţiei, se impunea realizarea unui schimb de terenuri între Consiliul Judeţean Braşov şi cel din Covasna, precum şi realizarea documentaţiei cadastrale, dar hotărârea de Guvern în acest sens se lasă aşteptată de mai bine de doi ani.

 

Covasna nu îi vrea pe rromii de pe graniţă

Primarul din Belin, intervievat în film, a declarat că a încercat de mai multe ori să le demoleze romilor casele amplasate ilegal, dar că aceştia fugeau peste râul Corlat, în judeţul vecin lăsându-şi în case copiii. „Nu puteam trece cu buldozerele peste casele în care erau copii”, a explicat edilul. Unul dintre motivele pentru care Covasna nu doreşte romii din Valea Corlatului este acela că ei nu vorbesc ungureşte şi ar strica echilibrul etnic al judeţului. Amintindu-şi înainte de alegeri de existenţa romilor care locuiesc fără acte, fără lumină electrică şi fără apă curentă, primarul din Măieruş s-a gândit să profite de pe urma potenţialului electoral al acestei comunităţi şi, pe lângă ajutoare în alimente provenite de la UE, le-a dat romilor şi acte. Cum cea mai apropiată localitate care se află pe hartă este satul Arini din comuna Măieruş a cărui stradă principală se opreşte la numărul 104, nu mai puţin de 400 de romi au primit buletin, cei mai mulţi doar provizoriu, la aceeaşi adresă, la numărul 104 , într-o casă cu doar două camere al cărei proprietar este bătrânul Boroş Gheorghe.

 

„Râul a început să curgă pe un curs ilegal”

Deşi au casele amplasate pe teritoriul judeţului Covasna, romii se vor cetăţeni braşoveni. Autorităţile au venit cu o soluţie demnă de teatrul absurd. S-au gândit să mute graniţa dintre judeţe pe motiv că: „Râul Corlat a început să curgă pe un curs ilegal”. Pentru că majoritatea locuitorilor sunt romi, satului i se spune „În ţigănie”. Romii îşi numesc aşezarea „dincolo de pod”, iar autorităţile se referă la ea vorbind de „satul din valea Corlatului”.

Reprezentanţii Prefecturii Braşov au declarat recent că se încearcă în continuare rezolvarea situaţiei şi că în cursul procesului de stabilire a noilor graniţe între localităţile din Braşov şi cu judeţele vecine - derulat anul trecut - a fost luat în calcul şi „cazul Arini-Belin”. O variantă ar fi încheierea unei înţelegeri scrise cu edilii şi cetăţenii din zonă, care să-şi dea acordul ca o suprafaţă de 5 ha să fie cedată de Covasna comunei Măieruş. Însă, trebuie şi o hotărâre de Guvern în acest sens, fiindcă este vorba despre un transfer de patrimoniu şi de schimbarea unei graniţe între două unităţi administrativ-teritoriale.