Saşii deportaţi în Siberia, acelaşi statut cu deţinuţii politic

Recenta modificare a Decretului-lege nr. 118/1990 le oferă foştilor cetăţeni români care au fost deportaţi în Siberia aceleaşi drepturi cu cei care şi-au păstrat cetăţenia română. Prin această modificare legislativă, saşii care au fost duşi cu forţa în 1945 în lagărele de muncă din estul Uniunii Sovietice, vor fi asimilaţi din punct de vedere legislativ foştilor deţinuţi politic şi vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi aceştia. Legea nu se referă numai la saşi, ci la toţi cei care au avut de suferit din cauza regimului comunist după data de 6 martie 1945 şi, între timp, şi-au schimbat domiciliul în alte ţări şi au renunţat la cetăţenia română. 

Până acum, doar cetăţenii români care au suferit în închisorile şi lagărele comuniste beneficiau de o sumă lunară de maxim 200 de lei şi de dreptul de a primi anual câte un bilet gratuit la una din staţiunile de tratament din ţară. Modificarea de lege oferă şi celor care au plecat între timp pe alte meleaguri aceeaşi posibilitate, iar cei mai mulţi aflaţi în această situaţie sunt saşii care au muncit ani de zile în lagărele sovietice, au revenit acasă, în România, iar mai târziu au emigrat, în special, în Germania.

„Este o noutate legislativă care face dreptate acestor oameni care au suferit la fel de mult de pe urma regimului comunist ca şi cei care au fost închişi în lagărele de muncă ori în închisorile din ţară. Mulţi dintre saşii deportaţi s-au întors acasă după mulţi ani de deportare, iar în perioada în care regimul Ceauşescu primea bani de la Germania pentru a le da voie să părăsească ţara, au emigrat în Germania. Acum, prin această modificare legislativă, li se face dreptate”, a declarat Ioan Pamparău, directorul executiv adjunct al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Braşov. De altfel, CJP este instituţia care va face plata drepturilor celor care beneficiază de efectele legii. 

 

Cererea se depune la AJPIS, probabil în judeţul unde îşi are domiciliul mandatarul

Conform legii, cei care se înscriu în noile prevederi legislative trebuie să depună o cerere, însoţită de documente care să dovedească statutul de persoană deportată pe care l-au avut, la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), direct, ori printr-un mandatar care să prezinte o împuternicire notarială. Cum cei mai mulţi care vor beneficia de modificările decretului-lege trăiesc în Germania, au o vârstă înaintată şi nu mai sunt cetăţeni români, nu se ştie câţi cetăţeni ar putea beneficia de modificarea legislativă, dar funcţionarii caselor de pensii din ţară presupun că este vorba de un număr de câteva mii de persoane, aproximativ acelaşi cu cel al deţinuţilor politic care primeau şi până acum aceşti bani şi dreptul de a merge gratuit, o dată pe an, într-o staţiune balneoclimaterică. 

 

Agenţia de la Braşov au cerut clarificări ale aplicării legii

Funcţionarii AJPIS Braşov spun că au cerut agenţiei naţionale să facă precizări legate de actele ce vor trebui depuse la dosar. Aceste precizări ar trebui să clarifice felul în care va fi demonstrată autenticitatea documentelor, mai ales că majoritatea celor care vor solicita aceste drepturi nu mai sunt cetăţeni români. Probabil, cea mai la îndemână soluţie va fi aceea în care cei ce vor depune aceste acte trebuie să le apostileze în ţara în care trăiesc astăzi. Funcţionarii spun că deja au fost persoane care s-au interesat de noile prevederi legale şi de actele pe care vor trebui să le depună la dosar. Pentru că legea menţionează că dosarul poate fi depus direct de persoana interesată, ori de către o persoană mandatată special pentru acest lucru, la Agenţia de Plăţi din judeţul unde mandatarul îşi are domiciliul, este posibil ca la Braşov să fie depuse dosare ale unor persoane care nu au locuit în Braşov, dar care îşi aleg mandatari care au domiciliul în judeţul nostru.