Sărbătoarea Bobotezei

Se apropie data de 6 ianuarie, ziua în care se sărbătoreşte Botezul Domnului Iisus Hristos în râul Iordan. Cu ocazia acestei sărbători numită în popor şi Bobotează, preotul merge pe la casele credincioşilor sfinţind locuinţele şi sufletele oamenilor prin stropirea cu apă sfinţită – Aghiasmă Mare, gest care închipuie Taina Botezului. Boboteaza mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Arătarea Sfintei Treimi. Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii. Matei ne relatează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?” (Matei 3, 14), iar la răspunsul lui Iisus că „aşa se cuvine”, a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Boboteaza este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Duhul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar glasul Tatălui din cer Îl declară ca fiind Fiul său.
Când se prăznuieşte Botezului Domnului în Israel, la râul Iordan, au loc evenimente neobişnuite care confirmă puterea şi existenţa lui Dumnezeu. Conform mărturiilor celor prezenţi, Patriarhul Ierusalimului aruncă trei cruci în apă, moment în care apa începe „să se învolbureze” şi îşi întoarce cursul dinspre Marea Moartă spre Marea Galileii, pentru scurt timp, pe o distanţă de 100 de metri.

Tradiţii şi obiceiuri
De sărbătoarea Bobotezei se leagă tradiţii şi obiceiuri care încă se practică sau au fost uitate. În Ajunul Bobotezei, creştinii ţin post, deoarece această zi anunţă sfinţirea apelor, iar cei care se vor învrednici prin curăţenie trupească şi sufletească, vor avea parte de sănătate şi împlinire tot anul. În satul tradiţional, cu excepţia copiilor, fiecare membru al familiei postea: fetele, pentru a avea parte de bărbaţi buni; gospodinele, pentru ca roadele şi animalele să le fie protejate; bărbaţii, pentru a avea spor în toate muncile. Bătrânii ţineau post negru pentru iertarea păcatelor şi sfârşit creştinesc.
O altă tradiţie de Bobotează se numeşte „Încuratul cailor”, caii fiind lăsaţi liberi sau fiind încălecaţi de flăcăii care ies de la biserică, de la slujbă. În localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe ţărmul mării, se obişnuieşte ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flăcăi curajoşi pentru a o aduce înapoi.

NĂNAŞUL LUI DUMNEZEU
În data de 7 ianuarie îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul, una din figurile centrale ale creştinismului şi islamului; predicator şi botezător pe malurile râului Iordan; înainte-mergătorul, vestitorul şi botezătorul lui Iisus. Acest eveniment încheie perioada frumoasă şi plină de bucurie a sărbătorilor de iarnă. Sfântul Ioan Botezătorul, „nănaşul lui Dumnezeu“, este, în credinţa populară, întemeietorul posturilor. De asemenea, el este ocrotitorul roadelor pământului, protectorul agricultorilor şi al crescătorilor de vite, dar şi al pruncilor. În unele zone ale ţării, există obiceiul ca încă din ajunul sărbătorii, cetele de colindători sau grupurile de gospodari să meargă să-i colinde pe cei care poartă numele Sfântului Ioan.