Sărbătoare a turismului într-una din cele mai noi staţiuni de interes naţional

A venit tocmai de la Cluj pentru a demonstra îndemânarea meşterilor din acea zonă în ceea ce priveşte confecţionarea costumelor populare.

Gospodinele din Bran au gătit cozonaci, pască sau ruladă cu mac şi au anunţat că pregătesc pentru Paşti borşul de miel, ouă roşii şi drob, toate după după reţete ale locului.

Ansamblul „Mugurelul” a oferit un moment folcloric pentru cei prezenţi.
 

A fost atmosferă de mare sărbătoare sâmbătă la Râşnov, odată cu celebrarea Zilei Naţionale a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural, în cadrul unui eveniment organizat de către ANTREC şi Primăria Râşnov cu sprijinul Asociaţiei Rosenau Turism. Manifestarea a avut loc în cadrul Complexului Turistic Pănicel, bucurându-se de participarea mai multor asociaţii de promovare turistică, a reprezentanţilor primăriilor Râşnov, Bran şi Predeal, precum şi ai unităţilor de cazare din această arie. În cadrul evenimentul au avut loc o expoziţie de fotografie, o expoziţie de artă populară şi artizanat (costume populare, confecţionat plăpumi, ţesături din lână, etc.), demonstraţii cu meşterii populari din zona Bran – Moieciu, un spectacol folcloric susţinut de ansamblul „Mugurelul”, un show ecvestru, o expoziţie gastronomică cu produse tradiţionale şi degustarea acestora, precum şi o vizită la pensiuni şi la obiectivele din Râşnov. „Ne bucură că aceste eveniment, devenit deja o tradiţie a ANTREC-ului, are loc la Râşnov. Am participat de curând la trei mari târguri de turism, la Bucureşti, Ploieşti şi Braşov şi am putut vedea că oamenii din ţară şi nu numai cunosc Râşnovul şi din ce în ce mai mulţi vor să vină să îl şi viziteze. Oferta turistică este una bogată, cu vechile edificii, dar şi cu noile proiecte care sunt aproape de a fi finalizate. Turismul este una din cel mai importante ramuri ale economiei în această zonă. Noi, reprezentanţii comunităţii, avem obligativitatea de a le răspunde celor care investesc în turism şi să creem oportunităţi de divertisment pentru a îi atrage pe turişti”, a declarat primarul Adrian Veştea.
De la 100 la peste 2.500 de locuri de cazare
Evoluţia Râşnovului în ceea ce priveşte turismul este dovedită şi de capacitatea de cazare, de la nici 100 de locuri în 2004, la peste 2.500 în prezent. Turismul Rural, Ecologic şi Cultural se caracterizează în primul rând prin unităţile de cazare, în principal pensiuni, prin masa care trebuie să conţină bucate specific locului, dar şi prin partea de agrement, care trebuie să scoată, de asemenea, în evidenţă tradiţiile zonei. În România există pensiuni în peste 1.000 de sate, commune sau alte localităţi considerate a face parte din această nişă. „Sărbătorim cea de-a 13-a ediţie a Zilei Turismului Rural, Ecologic şi Cultural şi ne bucurăm că există un interes pentru acest domeniu. Turism rural se face şi la Râşnov, chiar dacă nu vorbim de o comună, ci de un oraş de munte. Râşnovul este un loc din ce în ce mai determinant pe harta turismului românesc”, a explicat Marilena Stoian, reprezentant al ANTREC. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene, precum prefectul Mihai Mohaci, vice-preşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Veştea sau Sorin Susanu, şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor. „Trebuie acordată o atenţie sporită acestui domeniu. Braşovul este primul judeţ din ţară care acordă servicii de calitate în turism şi alimentaţie publică, iar acest standard trebuie menţinut. Consider o idee excelentă, spre exemplu, trenuleţul pe plan înclinat. În condiţiile în care turistul este deseori caracterizat de comoditate, el va fi atras mai uşor să viziteze Cetatea, iar banii cheltuiţi de el se vor întoarce în comunitate”, ne-a spus prefectul Mihai Mohaci.

„Să promovăm tradiţionalul în dauna chinezismelor”
Singurul meşter popular din satul Poarta care mai încondeiază ouă după vechile tradiţii, Gabriela Clinciu, a deprins tainele acestei practice încă de când avea 12 ani, de la mama sa. Trece ouăle prin ceară de albine, vopsele de diferite culori, iar apoi prin flacără. Motivele folosite sunt strâns legate de viaţa de zi cu zi a comunităţii din Bran: ciobanii cu oile, ţăranii care lucrează fânul, căratul lemnelor, peisaje rurale, castelul, dar şi amintiri din copilăria sa. „Nu pot spune că e o afacere, o fac mai mult pentru a păstra tradiţia locului şi a zonei. Nu vindem, mergem doar la expoziţii şi târguri. Dorinţa mea este ca în fiecare comunitate să existe cât mai multe lucruri specific, tradiţionale, să eliminăm chinezismele”, ne-a spus Gabriela Clinciu.