Salariile bugetarilor vor „mânca” 12% din PIB-ul anului viitor

Salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bu-getari au generat cheltuieli de 22 mld. euro în 2018, adică 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene. Cu o cheltuială salarială echivalentă cu 11% din PIB, România s-a aflat în 2018 pe locul 11 în topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat, în condiţiile în care nivelul PIB (de circa 200 miliarde de euro) a plasat România pe locul 15 în rândul statelor UE anul trecut, arată calculele după standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts). Iar previziunile pentru 2020 arată că România va ajunge la o pondere de 11,9% în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ceea ce va poziţiona România pe locul 7 în UE în topul statelor cu cele mai mari costuri cu salariile angajaţilor de la stat.
„Datele arată foarte clar că aceste costuri cu salariile bugetarilor sunt foarte mari. În mod normal, cheltuielile cu salariile bugetarilor într-o economie sănătoasă sunt de 5 - 7% din PIB. La noi, aceste cheltuieli sunt foarte mari, iar în momentul în care acestea ating 10% din PIB şi vine o eventuală criză, este clar că va trebui să se ia din nou decizii fie de concediere, fie de reducere a salariilor. Un nivel atât de mare al cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu este sustenabil“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la compania Benţa Consult.
În 2018, statele cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajaţilor din sectorul bugetar raportate la PIB au fost Danemarca (15,3% din PIB), Suedia (12,7% din PIB), Franţa (12,5% din PIB), Finlanda (12,3% din PIB) şi Belgia (12,3% din PIB). Cu excepţia Belgiei, care îşi va menţine acelaşi nivel al cheltuielilor cu salariile de la stat şi în 2020, în restul statelor din top 5 va exista o uşoară reducere a costurilor până în 2020.
În schimb, în România cheltuielile cu salariile bugetarilor vor creşte cu 0,9 puncte procentuale până în 2020, ajungând astfel la 11,9% din PIB, mai arată datele AMECO.
„Procentul mare alocat cheltuielilor cu salariile bugetarilor mai arată că, în loc să direcţionăm banii spre investiţii, îi ducem în salarii şi în consum, iar foarte mulţi bani din consum se duc pentru bunuri şi servicii de import. Ne îndreptăm spre situaţia grecilor dacă o ţinem tot aşa. Orice stat care are peste 10% din PIB cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat va avea o problemă gravă în eventualitatea unei crize“, a mai spus Adrian Benţa.
Cele mai scăzute cheltuieli cu salariile angajaţilor de la stat - raportate la PIB - au fost înregistrate în 2018 în Irlanda (7% din PIB), Germania (7,6% din PIB), Olanda (8,2% din PIB), Marea Britanie (9% din PIB) şi Luxemburg (9,2% din PIB).
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut într-un mod accelerat în ultimii ani, ca urmare a politicii guvernamentale de a majora cu precădere salariile din sănătate şi din educaţie. Astfel, dacă în anii de criză salariile bugetarilor reprezentau sub 8% din PIB (7,9% din PIB în 2011 şi 7,8% în 2012), anul trecut au ajuns la 11% din PIB, peste media europeană de 9,9% din PIB.
Totodată, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a subliniat de mai multe ori că, în România, nivelul cheltuielilor cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB este deja peste media europeană, în condiţiile în care nivelul veniturilor colectate din taxe şi impozite reprezintă 26% din PIB în România, iar în restul statelor UE media este de 40%.
Structura salariilor bugetarilor pe categorii arată că cel mai bine plătiţi sunt angajaţii din administraţia publică şi apărare, sector unde salariul mediu a ajuns la circa 4.700 de lei net în luna martie a acestui an (după o creştere de 12% în ultimul an), cu mult peste nivelul salariului mediu pe economie, de 3.075 de lei net în aceeaşi lună.
În schimb, după creşteri succesive în ultimii ani,  în sănătate salariul mediu a ajuns la 3.718 lei net în martie 2019 (+9% faţă de martie 2018), iar în educaţie la 3.381 de lei net (+19% faţă de martie 2018), arată datele Institutului Naţional de Statistică.
„Nu creşterea salariilor din educaţie şi din sănătate reprezintă problema, ci numărul mare de funcţionari cu salarii mari, pentru că primăriile gem de oameni care nu au ce să facă. Trebuie reudsă obligatoriu birocraţia, să se automatizeze unele funcţii şi să se investească în softuri care să funcţioneze“, a mai spus Adrian Benţa.
Din totalul celor 1,2 milioane de angajaţi din sectorul bugetar, 395.000 lucrează în sănătate, 355.000 în educaţie, iar 210.000 sunt funcţionari publici.