Salariatul „de închiriat” devine prea scump, prin lege

Marii jucători din domeniul muncii temporare, o piaţă evaluată la peste 200 de milioane de euro, formată din serviciile de „închiriere“ a 50.000 de angajaţi pe an către companii, spun că businessul lor ar putea dispărea în cazul în care un proiect de modificare a Codului muncii ar intra în vigoare, arată Ziarul Financiar. Motivul? O iniţiativă legislativă a unui grup de senatori ai PSD prevede ca firmele care închiriază angajaţi în regim temporar să îi plătească pe aceştia – indiferent de perioada pentru care sunt angajaţi – cu 75% din salariul minim pe economie timp de trei luni după finalizarea misiunii de muncă temporară.

„Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă pe durată nedeterminată. În perioada dintre două misiuni, salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de o indemnizaţie de întrerupere a activităţii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul minim brut pe ţară”, se arată în proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, publicat pe site-ul Senatului. Proiectul mai prevede, printre altele, şi obligativitatea agenţilor de muncă temporară de a oferi „temporarilor” un salariu similar cu cel al angajaţilor permanenţi aflaţi pe poziţii similare.

„Dacă această lege trece, atunci ne închide businessul, iar 50.000 de angajaţi temporari rămân fără loc de muncă. Dacă unele companii au nevoie de angajaţi în vânzări pentru perioada Crăciunului, vor angaja oameni în regim temporar poate pentru o perioadă de o săptămână. Or, noul proiect de lege mă obligă să îi angajez cu contract pe perioadă nedeterminată, iar după încheierea misiunii de o săptămână să îi plătesc timp de trei luni cu 75% din salariul minim, în condiţiile în care, de regulă, comisionul agentului de muncă temporară este de 5% din valoarea facturii“, a spus Cristina Săvuică, directorul general al Lugera - The People Republic, un grup cu afaceri de peste 40 de milioane de euro anul trecut şi un număr mediu de 4.000 de angajaţi închiriaţi, în medie, în 2012, inclusiv prin agenţia din Braşov. Ea a mai adăugat că agentul de muncă temporară nu poate garanta că va găsi locuri de muncă permanente sau temporare imediat după încheierea unei misiuni, pentru că de multe ori unii angajaţi temporari – cum sunt studenţii – nici nu îşi doresc să se angajeze pe o perioadă mai lungă de timp.

 

 

Foto: ONORARIU. Firmele care închiriază angajaţi percep un comision de 5% din totalul facturii.

 

Ce prevede Codul muncii În forma actuală

ART. 94 (1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

ART. 96 (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

 

Ce prevede proiectul de modificare legislativă a Codului muncii aflat în dezbatere la Senat

ART. 94 (1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă pe durată nedeterminată. În perioada dintre două misiuni, salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de o indemnizaţie de întrerupere a activităţii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul minim brut pe ţară.