Şagunista pe care o vor 4 universităţi din Anglia şi SUA: „Într-o lume ideală ai putea să mergi la examen cu ce ţi se predă la şcoală, fără să faci meditaţii”

Foto: Mara Pîndaru îşi doreşte să lucreze la Apple sau Intel.

Mara Pîndaru este elevă din clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, care la începutul acestui an a aflat că este printre elevii români acceptaţi la Oxford, unde ar urma să studieze informatica, visul ei fiind acela de la lucra la o companie mare precum Apple sau Intel. Aceasta crede că „lipsa de flexibilitate pe care o avem în alegerea materiilor la liceu duce la o lipsă de individualitate în gândire”, conform unui interviu publicat de HotNews.

- Povesteşte-mi pentru început cum a fost momentul în care ai aflat ca ai fost admisă la Oxford? Când s-a întâmplat, cum te-ai simţit? Te aşteptai?
-  Nu cred că m-am aşteptat în vreun moment că o să intru, sau mă gândeam că e ceva sigur. În niciun moment nu m-am gândit: „A, eu o să intru la Oxford”. Nu ştiu nici dacă a venit ca o surpriză. A fost o bucurie imensă, eram cu mama, am deschis decizia şi bineînţeles că ne-am bucurat extrem de tare. S-a simţit aşa ca o încununare a întregii munci depuse în acest an, şi cu aplicaţia, pentru că a fost un proces destul de complicat, şi cu alte activităţi în care m-am implicat. Am simţit aşa că toată munca pe care o depusesem a meritat.

- Ce vei studia exact la Oxford? Strict informatică, matematică?
- Cred că aici e cea mai mare diferenţă faţă de SUA, unde poţi să îţi alegi şi alte domenii. În Anglia o să fie destul de focusat pe info şi mate. În Anglia am aplicat pentru 4 ani şi aş pleca şi cu master în aceşti patru ani, în SUA ar fi doar Bachelor Degree.

- Ai aplicat şi la alte universităţi?
- Da. Momentan am intrat la Manchester şi la Bath. Am aplicat şi în SUA, am intrat la Carnegie Mellon, care este destul de OK pe info şi trebuie să mă decid. Bineînţeles, Anglia ar fi mult mai aproape şi aş avea sprijinul alor mei, plus că este o comunitate mare de studenţi români, sunt şi de la mine din şcoală studenţi acolo.

- Dacă ai fi ministru al Educaţiei timp de o lună, care ar fi primele măsuri pe care le-ai implementa?
- Primul lucru – cred că mai multă flexibilitate legată de ceea ce vrem noi să facem în liceu, pe sistemele din afară în care poţi să îţi alegi cursurile pe care să le urmezi semestrul viitor. La noi toată lumea face exact aceleaşi materii, acelaşi număr de ore pe săptămână. Ceea ce nu cred că e neapărat cel mai bun lucru pentru că fiecare are calităţile sale individuale. Dacă cineva îşi doreşte mai multe cursuri de info sau să facă materie mai avansată, cred că ar fi ok să existe varianta aceasta de a alege ce vrem să studiem.
În State, de exemplu, putem auzi un elev zicând „semestrul ăsta iau curs de politică”, pe lângă mate şi info. Mi se pare un lucru bun, să poţi să îţi urmezi toate pasiunile. Bineînţeles că ar trebui să existe cursuri pe care să le facă toată lumea, dar şi flexibilitate.
A doua… La noi în şcoală avem un laborator VR unde practic se încearcă să se introducă tehnologie în actul de a învaţă. Avem tablete sau ochelari VR unde să poţi învaţă despre biologie. Cred că ar trebui introdusă mai mult tehnologia în procesul de învăţare în şcoli. Sunt atâtea lucruri care pot fi vizualizate mult mai bine astfel.

-  Dacă ar fi să identifici o problemă serioasă în sistemul nostru de învăţământ, una singură, principală, care ar fi?
- Cred că legat de acea lipsă de flexibilitate pe care o avem în alegerea materiilor pe care le facem… Duce la o lipsă de individualitate în gândire, cred că suntem puţin uniformizaţi.

- Ţi se pare că este o modă, copiii fac meditaţii pentru că toată lumea face sau este o nevoie?
- Noi la Şaguna cred că suntem într-o situaţie privilegiată, în care avem nişte profesori extraordinari de buni. Pentru bacalaureat sau evaluare naţională nu cred că ar fi necesare nişte meditaţii, în sensul în care cred că putem merge la examene doar cu ce ni se predă la şcoală sau ce ni se mai dă de lucru. Doar că nu ştiu dacă asta este situaţia în toate şcolile.
Ce consider eu este că pentru a lua examenul de bacalaureat sau evaluare naţională cu o notă bună nu ar trebui să fie necesar să faci meditatii, într-o lume ideală ai putea să mergi acolo cu ce ţi se predă la şcoală şi aşa ar fi normal, după mine.

- Pentru tine, cât din ce ai studiat la şcoală, la orele de zi cu zi, te-a ajutat să ajungi la acest succes?
- Pe lângă toate cunoştinţele de care am avut nevoie, sau concursurile la care am fost şi care m-au dus la a intra la universitate, cel mai important lucru a fost ca mi s-a impus un mod de a lucra, în sensul în care am învăţat cât de important este să muncesc, să fac o muncă până la un anumit termen. Practic cum să muncesc şi cum să învăţ, practic fără aceste skill-uri nu aş fi avut nicio şansă să intru unde am intrat.
(...) Adică chiar dacă nu am folosit neapărat o cunoştinţă pe care o învăţasem pentru un test, numai faptul că a trebuit să o învăţ acea informaţie cred că m-a ajutat şi o să mă ajute pe parcurs numai faptul că mi s-a impus un ritm de lucru, de învăţare.

- Meditaţii ai făcut vreodată?
- Da… Am mai avut nişte ajutor, să spunem.

- Când ai simţit nevoia? Pentru olimpiade sau examene?
- Nu pot să zic că a fost o nevoie din lipsa a ce se întâmpla la şcoală, că aş fi simţit că aş fi avut eu găuri în cunoştinţe din cauză că nu se preda ce sau cât trebuie la şcoală, ci mai mult pentru lucruri externe, concursuri, dacă erau lucruri care ieşeau din materia care se preda efectiv la şcoală.

- Ai spus că nu eşti hotărâtă ce vei alege între Oxford şi Carnegie (Mellon, din Pittsburgh – n.r.). O să te influenţeze şi distanţa faţă de familie?
- Nu e vorba doar de distanţă, dar mi s-ar schimba total sistemul de suport, lumea pe care mă bazez eu zilnic, adică părinţi, prieteni. Toată lumea ar fi brusc la un continent distanţă. Dacă mă duc în Anglia este o comunitate de studenti români şi de foşti colegi de şcoală care sunt acolo. Sau de colegi care sunt în Olanda. Sunt destul de sigură că o să mă influenţeze, este un factor care trebuie luat în considerare.

- Care este obiectivul tău? Ai un vis mai clar în acest domeniu?
- Cred ca mereu am visat să ajung la o companie de tehnologie foarte dezvoltată, sper să se şi materializeze. Nu aş spune că am una preferată... Apple, Intel. Mi-ar plăcea foarte mult, sper să se întâmple. Sunt sigură va fi ok şi voi găsi drumul pe care să îl urmez.

- Asta înseamnă că te vezi peste 5 sau chiar 10 ani în altă ţară?
- Cu întorsul în ţară... cred că este destul de devreme să mă gândesc, deocamdată sunt focusată pe a merge la o facultate bună şi de îmi maximiza cât mai tare experienţa de acolo. Dacă cumva va exista o oportunitate de a mă întoarce în ţară cred că aş lua-o. O să depindă foarte mult de ce drumuri o să mi se deschidă odată ce termin facultatea. Doar că nu exclud absolut nici unul acum.

Din CV-ul Marei prezentat la aplicaţia către universităţi:
- A obţinut Medalia de aur în 2018 şi medalia de bronz în 2019 la Turneul Internaţional al Tinerilor Matematicieni (ITYM) la Paris, respectiv Barcelona.
- În 2019 s-a clasat în primii zece la faza internaţională a American Computer Science League.
- Anul trecut a urmat o şcoală de vară la Universitatea Stanford unde a urmat două cursuri pe programare şi matematică şi a făcut şi un stagiu la compania Intel în România.
- În 2016 (clasa a şaptea) a luat locul 3 la Concursul NASA AMES Space Settlement.

De ştiut:
- Tot mai mulţi studenţi români studiază la Oxford, fiind una dintre cele mai mari comunităţi de studenţi europeni, aproximativ la egalitate cu cea a Poloniei. Potrivit site-ului universităţii, dacă în 2010 erau doar 28 de români admişi la nivel de licenţă, numărul acestora a ajuns zece ani mai târziu, în 2020, la 155. (statisticile pentru 2021, primul an post Brexit, nu sunt disponibile încă).
- Costul anual la universităţile din Anglia a crescut foarte mult după Brexit. La Oxford, până în anul universitar 2020-2021 inclusiv, costul de şcolarizare era de circa 9 mii de lire sterline pentru studenţii din UE, iar guvernul britanic putea acorda împrumut pentru întreaga sumă, care se deducea ulterior din salariul studentului. Începând cu 2021, costul anual poate ajunge şi la 37 mii lire sterline, iar posibilitatea creditului guvernamental a dispărut.
- Universitatea Oxford oferă câteva burse de tip ajutor financiar pentru studenţii din Marea Britanie provenind din familii cu venituri mici şi câteva burse punctuale pentru studenţi din anumite state sau provincii oferite pe acelaşi considerent, al nevoii studentului de a îşi acoperi costurile (vezi aici lista completă).
- Studenţii români se pot încadra la bursa Palgrave Brown, oferită, potrivit descrierii, „studenţilor din anumite state din Europa de Est care au nevoie de sprijin financiar”. Este vorba de o bursă parţială care se acordă „acelor studenţi pentru care această bursă va face cea mai semnificativă diferenţă în a-şi permite să studieze la Oxford”. Ea se acord însă unui singur student.