Să ne bucurăm de Învierea lui Hristos!

Cele mai frumoase şi mai intense bucurii sunt cele petrecute cu ai noştri. Bucuria Învierii este cea mai mare dintre bucurii pentru că avem mulţi „ai noştri”.
Ai noştri sunt toţi cei care vor să se bucure, toţi cei care vor să ia Lumină din lumina dragostei, din Lumina Învierii, din Lumina Lumii. Ai noştri sunt şi cei care nu vor să se împărtăşească din acestea, căci se vede că nu i-am îmbiat noi să dorească bucuria.  Ai noştri sunt şi cei buni şi cei ce nu sunt buni, şi cei darnici şi cei care nu dăruiesc, şi cei bogaţi şi cei săraci.
Suntem unii ai altora, căci aşa ne-am fost daţi în grijă: unii altora. Dintru început am fost puşi în căutarea celuilalt şi împreună în căutarea desăvârşirii. De aceea se explică de ce Hristos a înviat şi pentru bucuria celor ce au postit, şi pentru a celor ce nu au postit, şi pentru a celor care s-au străduit, şi pentru cei care au cheltuit, şi pentru cei ce au strâns, şi pentru cei ce au risipit, şi pentru buni, şi pentru ne-buni, şi pentru mari, şi pentru mici. Bucuria şi Lumina este a tuturor! Toţi să ne împărtăşim de ea! Să ne fie tuturor lumină în suflete, belşug pe mese, rugăciunea în inimă şi cei dragi aproape!
Paştile Domnului, Paştile! Veniţi să ne bucurăm şi să gustăm din frumuseţea raiului către care ni se deschid astăzi porţile, căci cu adevărat a înviat Hristos!