S-au înmulţit şacalii: de la 1.291 de indivizi în 2004 la 40.861 în 2025

Şacalii au devenit o prezenţă tot mai comună în ecosistemul României, depăşind numeric urşii şi lupii. De obicei discreţi şi retraşi în timpul zilei, aceşti prădători îşi anunţă existenţa abia după lăsarea nopţii, prin urletele lor inconfundabile.
Conform celor mai recente date furnizate de autorităţi şi organizaţii de mediu, Munţii Carpaţi găzduiesc în prezent aproximativ 13.000 de urşi şi 3.000 de lupi, cifre impresionante, dar tot mai eclipsate de expansiunea rapidă a populaţiei de şacali. Un studiu publicat în 2025 la Universitatea Transilvania Braşov, cu titlul „Două decenii de expansiune: dinamica populaţională şi distribuţia spaţială a şacalului auriu în România între anii 2004–2025”, bazat pe date oficiale colectate din peste 2.100 de fonduri de vânătoare, arată creşterea exponenţială a numărului de şacali aurii.
În timp ce urşii, lupii şi râşii stăpânesc ţinuturile montane ale României, şacalii pot fi întâlniţi cel mai adesea în zonele de câmpie, ca Tulcea, Dolj, Constanţa, Vaslui, Călăraşi şi Olt şi mai ales în Dobrogea.
„Cercetarea relevă o creştere de 31,65 ori a populaţiei, de la 1.291 de indivizi în 2004 la 40.861 în 2025, corespunzând unei rate anuale de creştere de 17,7%. Rezultatele evidenţiază expansiunea şacalului auriu din judeţele riverane Dunării către o prezenţă larg răspândită în regiunile de câmpie şi de deal ale României, până la atingerea graniţelor nordice ale ţării”, notează autorii studiului, Ovidiu Ionescu şi Darius Hărdălău, de la Universitatea din Braşov.
Autorii au observat capacitatea remarcabilă de reproducere şi dispersie a şacalului auriu şi accentuează nevoia implementării, fără întârziere, a unor strategii de management adaptiv. „Pe măsură ce specia interacţionează tot mai frecvent cu fauna sălbatică şi cu administratorii fondului forestier (prin comportamentul său prădător), cu fermierii (prin atacuri asupra animalelor domestice) şi cu sistemele de sănătate publică (din cauza rolului său în transmiterea bolilor), devine urgentă necesitatea de a înţelege cum poate fi gestionată creşterea populaţiei şi promovată coexistenţa”, adaugă cercetătorii de la Universitatea „Transilvania” din Braşov.