S-a născut la Hărman şi a pus Luceafărul lui Eminescu pe muzică, dar românii l-au uitat

Nicolae Bretan, nume emblematic în peisajul muzical românesc, a fost un compozitor, dirijor, cântăreţ şi autor de versuri, al cărui talent a lăsat o amprentă adâncă în cultura muzicală a ţării. Născut pe 25 august 1887 în localitatea Hărman din judeţul Braşov, Bretan a devenit cunoscut nu doar pentru creaţiile sale muzicale, ci şi pentru pasiunea şi grija sa faţă de folclorul românesc şi pentru mesajele sociale şi politice transmise prin muzică.
Tinereţea şi formarea muzicală
Nicolae Bretan şi-a descoperit dragostea pentru muzică încă din copilărie, sub influenţa părinţilor săi, care erau pasionaţi de artă şi muzică populară.
În ciuda dificultăţilor financiare ale familiei sale, Bretan a urmat studii muzicale la Conservatorul din Viena şi apoi la Conservatorul din Bucureşti.
În timpul studiilor, a început să compună muzică şi să exploreze teme şi motive inspirate din folclorul românesc, aducând astfel un suflu nou în peisajul muzical al vremii.
Creaţia lui Nicolae Bretan este diversă şi cuprinzătoare, acoperind genuri precum liedul, opereta şi opera. Unul dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale este opera Horia, o capodoperă care explorează evenimentele din timpul Revoluţiei lui Horia din 1784. Compoziţia sa este o celebrare a luptei pentru libertate şi dreptate şi a avut un impact profund asupra publicului său.
Pe lângă opera „Horia”, Bretan a compus numeroase lieduri şi cântece populare, în care a capturat esenţa şi emoţia muzicii tradiţionale româneşti.
Melodiile sale sunt caracterizate de o bogăţie armonioasă şi de o sensibilitate profundă faţă de textele pe care le punea în muzică. Printre cele mai cunoscute lieduri ale sale se numără Cântec de leagăn, Doina, şi Cântec de dragoste.
Un aspect remarcabil al activităţii lui Nicolae Bretan este implicarea sa în promovarea şi valorificarea folclorului românesc. A călătorit prin satele din întreaga ţară, colectând melodii populare şi studiind tradiţiile şi obiceiurile locale. Această pasiune pentru folclorul românesc s-a reflectat în creaţiile sale muzicale, care au adus laolaltă elemente tradiţionale şi inovaţie artistică.
Prin muzica sa, Bretan a reuşit să transmită emoţii autentice şi să ofere oamenilor un mod de a-şi exprima trăirile şi aspiraţiile. Folclorul românesc a devenit astfel o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru el, iar lucrările sale au fost aclamate atât în ţară, cât şi în străinătate.
Pe lângă valoarea sa artistică, creaţiile lui Nicolae Bretan au transmis şi mesaje sociale şi politice puternice. El a fost un critic al nedreptăţilor sociale şi a militat pentru drepturile şi libertăţile individuale. Prin muzica sa, Bretan a abordat teme precum sărăcia, inegalitatea şi injustiţia, aducând în atenţia publicului problemele cu care se confruntau oamenii obişnuiţi.
Nicolae Bretan rămâne unul dintre cei mai importanţi compozitori români, cu o carieră prolifică şi un impact semnificativ în cultura muzicală a ţării. Lucrările sale impresionante, pasiunea pentru folclorul românesc şi angajamentul său social îl fac un simbol al excelenţei artistice şi al conştiinţei sociale.

Luceafărul, pus pe muzică de Nicolae Brentan
Luceafărul este o operă în două acte compusă de Nicolae Bretan, inspirată de poezia cu acelaşi nume a lui Mihai Eminescu.
A fost creată în anul 1947 şi este considerată una dintre cele mai importante opere din muzica românească. Opera îmbină muzica clasică cu elemente ale muzicii populare româneşti, creând un amestec distinctiv şi captivant.
Nicolae Bretan a fost şi libretistul operei, adaptând versurile poeziei lui Eminescu pentru a se potrivi cu structura şi atmosfera operei sale. El a reuşit să captureze esenţa poemului, păstrând emoţia şi profunzimea versurilor originale.
Opera Luceafărul a avut un impact semnificativ asupra scenei muzicale româneşti şi internaţionale. Ea a fost interpretată de numeroase orchestre şi ansambluri lirice din întreaga lume şi a fost apreciată atât pentru frumuseţea muzicii, cât şi pentru profunzimea temelor abordate. (BizBraşov.ro)