S-a cam dus mitul braşovenilor muncitori: 3 din 10 braşoveni apţi de muncă refuză să o facă

Braşovul ocupă abia locul 12 într-un clasament realizat după rata de ocupare a resurselor de muncă, cu o valoare de 68,4%. Mai exact, 684 din 1000 de braşoveni apţi de muncă prestează o activitate aducătoare de venit. Cu toate acestea, rata şomajului la Braşov este de doar 3,27% la nivelul lunii mai, în condiţiile în care 30% din populaţia activă care reprezintă un bazin de resurse umane pentru companiile braşovene refuză să muncească.
Rata de ocupare este mai mică decât la nivelul regiunii (69,4%), dar mai mare decât la nivelul ţării (66,8%). În faţa Braşovului se află Bucureştiul, cu o rată de 89,1%, Arad (78,6%), Alba (77,4%), Cluj (74,3%), Sălaj (74,1%), Vâlcea (73,9%), Sibiu (73,6%), Bihor (73,5%), Bistriţa-Năsăud (73,4%), Timiş (72,3%) şi Hunedoara (69,6%). La nivel regional, astfel, Braşovul este pe locul trei, după Alba şi Sibiu, din acest punct de vedere.
În ceea ce priveşte clasamentul regional, Regiunea Centru, din care face parte judeţul nostru, se află abia pe locul 4, cu o medie de 69,4%, după regiunile Bucureşti – Ilfov (83,1%), Vest (71,9%) şi Nord-Vest (71,6%).
Rata de ocupare depinde nu numai de disponibilitatea populaţiei de a avea o activitate aducătoare de venit, ci şi de oportunităţi. În Bucureşti şi în judeţele din Transilvania cererea de forţă de muncă este mai mare decât în alte regiuni, ajungându-se chiar în situaţia ca, din cauza lipsei de angajaţi, firme din judeţele vestice să aducă forţă de muncă din partea de est a ţării sau chiar din Ungaria. Bucureşti reprezintă o destinaţie importantă pentru investitori, motivele fiind forţa de muncă, piaţa mare de desfacere şi infrastructura. Pe de altă parte, vestul ţării a fost prefereat de investitori altor regiuni din cauza infrastructurii şi a poziţiei geografice, mai apropiată de restul UE decât alte zone ale României, unde legăturile de transport cu restul UE nu sunt la fel de bune.
Rata de ocupare a resurselor de munca reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă. Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale. Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod indepedent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc.