Rugăciunile femeilor care îşi doresc un copil sunt astăzi mai ascultate ca oricând

Foto: ICOANA SFINTEI, ADUSĂ DE LA METEORA. Ea va rămâne în biserica din Piaţa Sfatului până la Odovania praznicului Naşterii Maicii Domnului, (sâmbătă, 12 septembrie), urmând a fi dusă apoi la Biserica Sf. Treime.

În fiecare an, pe 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului sau, cum mai este cunoscută în popor, Sfânta Maria Mică. Tradiţia spune că rugăciunile adresate Sfintei Maria de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu. Părinţii Sfintei Maria nu putea face copii Tradiţia spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune.
Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ. Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.

Sfânta Maria Mică se prăznuieşte cu bucurie
Lăsând deoparte încărcătura religioasă a evenimentului, sărbătoarea de Sântămărie Mică reprezintă în popor hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Se spune în această zi pleacă rândunelele spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul îşi face simţită prezenţa. Din bătrâni, se spune că de acum nu se mai poartă pălărie, din cauza condiţiilor meteorologice, de unde vorba bine-cunoscută: „O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria!” E vremea pentru târguri şi iarmaroace, pentru valorificarea produselor de sezon şi a recoltelor. Acum începe culegerea unor fructe şi plante de leac, se bat nucile, se culeg viile, se seamănă cerealele de toamnă. E un bun prilej de a face observaţii meteorologice şi astronomice, privind prognoza cât mai corectă asupra vremii anului agricol următor.

Fecioara Maria înfăptuieşte minuni
De Sfânta Maria Mică, se serbează persoanele care îi poartă numele.
Cea mai îndrăgita divinitate feminină a Panteonului românesc, Născătoarea de Dumnezeu este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântătoare pentru vindecarea bolilor. Nu e credincios care să-i fi adresat rugi fierbinţi şi să nu-i fi împlinit visul. În unele tradiţii Maica Domnului este identificată cu astrul nopţii, Luna, sau cu Pământul şi se roagă de Dumnezeu să nu prăpădească lumea, să nu izgonească vânturile. De asemenea, se mai spune că în fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria.

Tradiţiile şi superstiţiile zilei
În acelaşi timp, pe 8 septembrie, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor. Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează - bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.
De asemenea, în cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică. De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.