Romi, religie şi propagandă: Braşovul antivaccinist, în cifrele DSP

Judeţul Braşov este al doilea din ţară cu procent de copii nevaccinaţi împotriva rujeolei, potrivit datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov. În aceste condiţii, nici nu este de mirare că în judeţul nostru un copil a murit din cauza complicaţiilor făcute după ce a contractat boala.

De la 95, la 75
„Acoperirea vaccinală este în jur de 75% pe rujeolă, departe de cât ne-am dori. Am încercat şi încercăm în continuare pentru a stimula şi a creşte vaccinarea antirujeolică, deoarece am avut şi avem câteva focare de rujeolă în judeţ”, a precizat doctor Marius Mărginean, reprezentantul DSP Braşov, luni, 18 decembrie, la şedinţa Grupului de lucru mixt pentru problemele romilor, convocat de Prefectura Braşov.
Pentru prevenirea oricărei epidemii, acoperirea vaccinală ar trebui să fie de 95%, potrivit lui Marius Mărginean.
Reprezentantul DSP a mai menţionat că, în ultimii ani, pe fondul propagandei antivacciniste, numărul de vaccinări ROR (care protejează împotriva a 3 boli – rujeola, oreionul si rubeola) a scăzut continuu, de la 12.136 în anul 2019 la 7.367 în anul 2023 (dintre care doar 905 în trimestrul al IV-lea).

Comparaţia cu Covid
Prefectul judeţului, Cătălin Văsii, a spus că, dacă la vaccinarea împotriva Covid 19 s-a putut aduce în discuţie că vaccinul nu a fost testat mai multă vreme, vaccinul împotriva rujeolei s-a făcut timp de zeci de ani, perioadă în care nu au mai existat epidemii.
Cu toate acestea, mulţi părinţi refuză să îşi vaccineze copiii şi se poate ajunge chiar la tragedii.
„Judeţul Braşov este fruntaş şi în ceea ce priveşte epidemia de rujeolă (locul 2 pe ţară, cu 490 de cazuri – n.r.) şi este normal să fie aşa pentru că găzduieşte mai multe comunităţi importante de romi. Important este ca toţi cei implicaţi în lupta împotriva acestei epidemii să se concentreze şi să depună eforturi. Direcţia de Sănătate Publică şi Crucea Roşie au făcut mai multe campanii în aceste localităţi rurale. Bineînţeles că există încă o opoziţie majoră faţă de vaccinare, dar vorbim de un vaccin foarte sigur, care este aplicat de zeci de ani şi în comunităţile în care rata de vaccinare este foarte mare, această epidemie nu este prezentă”, a arătat Cătălin Văsii, prefectul judeţului Braşov.

Măieruş: Nu e vorba de poziţia cultului, ci de cea a liderilor locali  
O problemă mare în judeţ este la Măieruş, unde există o comunitate care nu vrea să-i vaccineze pe micuţi ca urmare a unor convingeri religioase. Aici se înregistrează de altfel 223 de cazuri de rujeolă (îndeosebi în perioada septembrie-octombrie), 45,5% din totalul de 490.
Rezolvarea ar putea veni de la Bucureşti, deoarece nu este vorba de poziţia cultului, ci de cea a liderilor locali.
Partida Romilor propune soluţii pentru comunităţile sărace din judeţ. „În judeţul Braşov sunt destul de multe localităţi unde nu există nici medic de familie, nici măcar un punct de lucru, cu atât mai puţin mediatori sanitari. Și, atunci, oamenii caută sfaturi legate de sănătate acolo unde le găsesc. Se îndreaptă către noi sau către liderii locali care nu sunt bine informaţi şi aşa judeţul Braşov se află pe locul al doilea în ţară la numărul de cazuri de rujeolă”, a explicat Ionuţ Androne, coordonator Partida Romilor Pro Europa.
Ionuţ Androne susţine că acolo unde nu există medic de familie sau mediator sanitar este nevoie să vină un medic şi să le explice locuitorilor ce înseamnă vaccinarea. Androne consideră că dacă li se răspunde la întrebările pe care le au, oamenii îşi vor vaccina copiii în procent mult mai mare.

Apaţa: Mamă minoră, sărăcie cruntă
Reamintim că, în judeţul Braşov, s-a înregistrat şi primul deces din cauza rujeolei, al unui sugar de 7 luni, nevaccinat conform vârstei şi neînscris la medic de familie.
Potrivit anchetei sociale, ale cărei rezultate au fost prezentate luni, 18 decembrie, mama acestuia este minoră şi mai are un copil în vârstă de 3 ani, nevaccinat. Sugarul locuia cu mama la domiciliul concubinului acesteia: 5 adulţi şi 7 copii într-o cameră de 16 mp.
În data de 25 noiembrie 2023, mama s-a prezentat cu sugarul la Camera de gardă a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov. Sugarul a fost diagnosticat clinic cu rujeolă. Starea generală a acestuia fiind mediocră, s-a recomandat  internarea.  
Mama a refuzat categoric internarea şi a plecat la domiciliu cu mijloace proprii.
În data de 28 noiembrie 2023 s-a prezentat cu sugarul la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Braşov, sugarul fiind diagnosticat cu sepsis şi nemaiputând fi salvat.

SITUAŢIA CAZURILOR DE RUJEOLĂ ÎN JUDEŢUL BRAŞOV, ÎN ANUL 2023:
1. Măieruş (inclusiv Arini) – 223;
2. Tărlungeni – 47;
3. Caţa – 29;
4. Rotbav – 22;
5. Apaţa – 21;
6. Braşov – 20;
7. Budila – 20;
8. Zărneşti – 19;
9. Feldioara – 12;
10. Săcele – 10;
11. Teliu – 9;
12. Hărman – 8;
13. Racoş – 8;
14. Augustin – 6;
15. Crizbav (sat Cutuş) – 6;
16. Caţa – Paloş – 5;
17. Hoghiz – 5;
18. Homorod – 3;
19. Crizbav – 2;
20. Dumbrăviţa – 2;
21. Râşnov – 2;
22. Şinca – 2;
23. Bogata Olteana Văii – 1;
24. Buneşti (sat Criţ) – 1;
25. Codlea – 1;
26. Făgăraş – 1;
27. Lisa – 1;
28. Prejmer – 1;
29. Recea (sat Săvăstreni) – 1;
30. Rupea (sat Fişer) – 1;
31. Ticuş – 1.

CE ESTE RUJEOLA. CINE ŞI CÂND TREBUIE VACCINAT?
Rujeola, oreionul şi rubeola sunt boli foarte răspândite, cauzate de infecţii cu virusuri (virusul rujeolei, virusul urlian sau virusul rubeolic) şi apar în general la copii, dar şi la adulţi. Vaccinul combinat ROR (MMR) oferă atât protecţie împotriva rujeolei cât şi împotriva oreionului şi rubeolei. Nu există medicamente care pot fi folosite pentru a vindeca rujeola, oreionul sau rubeola. Numai vaccinul ROR administrat la timp şi consecvent protejează împotriva acestor boli!
Rujeola este o boală cu evoluţie frecvent severă, care se transmite uşor de la o persoană la alta. Durează aproximativ 2 săptămâni şi este însoţită de febră mare, tuse, conjunctivită şi o erupţie cutanată tipică (exantem). Adesea apar complicaţii ca pneumonia şi infecţii ale urechii medii. La aproximativ 1 din 1.000 până la 2.000 de bolnavi, se dezvoltă o inflamaţie a creierului (encefalită) care, în aproximativ 30 % din cazuri, poate fi fatală sau poate cauza dizabilităţi psihice şi fizice. Cei mai expuşi sunt în special copiii sub 5 ani şi adulţii, dar rujeola prezintă un risc deosebit şi pentru adolescenţi, deoarece în cazul acestora apar mai frecvent complicaţii. Dacă rujeola apare în copilărie la vârstă timpurie, există un risc crescut de dezvoltare a bolii rare cerebrale PEES, întotdeauna fatală.
Se recomandă vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei începând cu vârsta de 12 luni. În cazul epidemiilor, vaccinarea poate fi efectuată începând cu vârsta de 9 luni. În acest caz, al doilea vaccin trebuie administrat după un interval de cel puţin 30 de zile, sau până la vârsta de 15 luni. Conform calendarului naţional de vaccinare, a doua doză de vaccin ROR se face la 5 ani.

CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE ARGUMENTE ALE ANTIVACCINIŞTILOR
- „Rujeolă asta a fost şi în 2016. Ce veniţi iar cu rujeola?.
- „Copilul meu este tot timpul bolnav, nu poate fi vaccinat”.
- „Copiii mei sunt foarte sănătoşi şi fără vaccin. Eu nu mi vaccinez copiii!”.
- „Doctorul de familie nici nu ştie ce vaccin trebuie să-i dea copilului meu. Eu nu-mi vaccinez copilul!”.
- „Ne îmbrăcăm copiii în roşu şi îi ferim de bube!”.
- „Copilului meu i s-au luat analize de sânge şi s-a îmbolnăvit rău de la asta. Eu nu-i fac nici un vaccin că nu vreau să-l îmbolnăvesc iar!”.
- „Eu nu-mi vaccinez copiii! Cine ştie ce conţin vaccinurile astea!”.
- „Ce dacă îmi moare copilul dacă se îmbolnăveşte! Dacă aşa vrea D-zeu, aşa să fie!”
- „Am citit eu pe internet că vaccinurile astea nu-s bune. Eu nu-I vaccinez!”.
- „Am fost plecaţi în Germania. Acolo a trebuit să ne vaccinăm copiii că nu eram altfel primiţi!”.
- „Veniţi aici să ne speriaţi copiii! De ce veniţi?”.
(Sursa DSP Braşov)