ROMATSA le răspunde „părerologilor”: De ce nu v-aţi pregătit, că se ştia de Aeroportul Braşov de 15 ani?

ROMATSA pregăteşte o nouă serie de controlori de trafic aerian pentru Braşov. Este vorba despre un proces de durată şi perioada aceasta a fost aleasă tocmai pentru că acum, traficul aerian este în general mai scăzut. Despre proces a vorbit în detaliu directorul ROMATSA Arad - Florin Manta, în matinalul de la Radio România Braşov  – „Bună dimineaţa, Transilvania!”, cu Ştefan Cojocaru.
Directorul Manta a explicat că parcursul unui candidat pentru postul de controlor începe cu multe luni înainte de a intra în pregătire, de fapt. Concret, candidaţii dau teste eliminatorii, trec printr-o evaluare medicală strictă şi intră într-un curs general. Abia după un examen devin stagiari şi de acolo începe în fapt specializarea.
Noii controlori de trafic aerian ce vor fi pregătiţi pentru Braşov vor avea licenţă doar pentru spaţiul aerian braşovean. „Este doar pentru Braşov. El, dacă ar dori să lucreze pe un alt organ de trafic aerian, fie că e turn sau approach (…) el trebuie să treacă printr-un proces de pregătire pentru acel organ de trafic. Dacă merge de la un turn la altul, pregătirea e mai scurtă, pentru că este acelaşi tip de organ de trafic, dar dacă merge pentru approach, pregătirea e mult mai lungă, numărul de ore de pregătire creşte”, a spus Florin Manta.

„Nu poţi să pregăteşti un controlor de trafic aerian, în primul rând, dacă nu ai spaţiu aerian proiectat”
Manta a amintit că pregătirea primei serii de controlori de trafic aerian de la Arad şi pentru Braşov a reprezentat o provocare: „Am mai auzit şi din astea: domnule, dar de ce nu v-aţi pregătit, că se ştie de aeroportul ăsta de 15 ani? Nu poţi să pregăteşti un controlor de trafic aerian, în primul rând, dacă nu ai spaţiu aerian aprobat şi proiectat, că n-ai pe ce să-l pregăteşti. Spaţiul aerian de la Braşov a fost autorizat în martie 2023, deci cu trei luni înainte de a-i da drumul. De asemenea, era un spaţiu aerian nou. Orice pregătire a unui controlor de trafic aerian se finalizează în on-the-job training. Asta înseamnă că există un instructor cu experienţă pe acel spaţiu care te urmăreşte şi-ţi spune: «Eşti ok». Aici nu exista nimeni în lumea asta care să fi dirijat pe acel spaţiu. Şi atunci, a trebuit să avem o echipă 0, şase controlori, care erau instructori cu experienţă toţi şi care au făcut pregătirea strict în simulator, ei între ei”.

Aeroportul braşovean va avea o echipă extinsă
Acum mai sunt controlori şi de la alte aeroporturi din ţară pentru Braşov. Cu viitoarea serie de controlori de trafic, aeroportul braşovean va avea o echipă extinsă şi va putea face faţă oricăror solicitări de program, a mai afirmat Manta: „Oricând, în orice moment. Dacă de mâine vine compania x şi spune: «Eu vreau să zbor în fiecare zi la ora 22:00», pentru noi nu e o problemă, revenim la program. Asta nu înseamnă că ceva s-a întâmplat, ci pur şi simplu încercăm să fim eficienţi”.

Braşovul vs Suedia
Braşovul are al doilea aeroport din lume construit de la zero cu tehnologia turnului virtual, dar are un grad de încărcare superior celui din Suedia unde a fost construit primul de acest gen.

9 aerocluburi în spaţiul aerian braşovean
„Acum pot s-o spun, după un an şi jumătate de operare, că spre deosebire de primul care s-a construit în Suedia, Aeroportul Braşov este şi încărcat de trafic comparativ cu acela. Cel care s-a construit prima dată are un trafic cam de 3-4 ori pe săptămână şi mai mult în sezonul de schi. Braşovul este un aeroport care funcţionează normal, este un aeroport pe care noi am descoperit un trafic de care ştiam noi ceva, dar nu ştiam la ce dimensiuni există. Mă refer la traficul la vedere, cum îi spunem noi. Este traficul cu avioane mici, de agrement, şcoli de piloţi. Deci este una dintre cele mai... dacă nu chiar cea mai aglomerată zonă cu aerocluburi din toată ţara”.
Potrivit lui Manta, există 9 aerocluburi în spaţiul braşovean.

Tturn virtual vs turn clasic: „Singura diferenţă e că într-un turn clasic foloseşti un binoclu, aici foloseşti o cameră de la luat vederi”
Intens dezbătută, soluţia turnului virtual a fost aleasă pentru Aeroportul Braşov din anumite considerente. Dar ce înseamnă exact acest turn virtual a explicat Florin Manta.
„Turnul virtual este un turn de control, se dirijează ca orice turn de control, singura diferenţă este că nu aducem controlorii la turn în Braşov, ci am dus turnul la locul unde sunt controlorii de trafic. Turnul de control există, este al aeroportului Braşov, nu e al altcuiva, doar că este instalat într-un loc în care deja aveam nişte controlori de trafic aerian, pe care am putut să-i pregătim într-un timp mai scurt. Probabil că oamenii îşi imaginează ceva care-i ca un avatar. Nu, este un turn absolut ca orice turn de control. Procedurile de dirijare sunt aceleaşi. Controlorii n-au trebuit să-şi modifice modul de dirijare, în afară de învăţarea echipamentului. Singura diferenţă e că într-un turn clasic foloseşti un binoclu, aici foloseşti o cameră de la luat vederi care îţi face zoom de 10 ori. Când este senin, când nu-i plafon, se vede crucea de pe Caraiman”.

Şi banii au contat
A fost o alegere eficientă şi din punct de vedere al costurilor. Potrivit lui Manta, dacă un turn clasic ar fi costat undeva spre 10 - 12 milioane de euro, un turn virtual înseamnă o investiţie de maxim 3,5 milioane de euro.
De asemenea, durata de execuţie a fost mult mai scurtă faţă de un turn clasic, care mai are nevoie şi de dotările aferente ce ar fi acumulat timp. La toate acestea se adaugă costurile de întreţinere.