Românii, tot mai interesaţi de achiziţii imobiliare, deşi puterea de cumpărare este scăzută

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Gfk asupra pieţei europene de retail, puterea de cumpărare a românilor este printre cele mai mici din Europa, situându-se la mai puţin de o treime din media de 16.436 de euro valabilă la nivelul Uniunii Europene (UE). Asta în ciuda faptului că ţara noastră a consemnat anul trecut cel mai mare avans al indicatorului menţionat, respectiv un plus de 7,8%.
„Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistenţa decalajului mare între ţările Europei în ceea ce priveşte bunăstarea populaţiei”, arată reprezentanţii Gfk. Aceştia punctează că situaţia din ţara noastră este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia. În România, regiunile cu o putere de cumpărare mai ridicată faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş, Constanţa, dar şi Arad, Hunedoara şi Mureş.

Cu 12% mai multe tranzacţii decât în 2017        
Interesant este că, în ciuda puterii scăzute de cumpărare – comparativ cu alte ţări europene, cel puţin –, apetitul românilor pentru achiziţia de locuinţe este în creştere. Astfel, după cum reiese din datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în primele patru luni din 2018 au fost tranzacţionate, la nivel naţional, 193.057 de imobile (case, apartamente, dar şi terenuri). Această cifră echivalează cu o creştere de aproximativ 12% faţă de perioada similară a anului trecut (în ianuarie-aprilie 2017 au fost înregistrate 172.467 de tranzacţii imobiliare). Cum se explică această discrepanţă între puterea scăzută de cumpărare a românilor, pe de o parte, şi creşterea numărului de tranzacţii imobiliare, pe de altă parte? În primul rând, se poate trage concluzia că, deşi costisitoare, locuinţa este privită ca o nevoie foarte importantă, pentru care mulţi sunt dispuşi să facă eforturi. În al doilea rând, majoritatea românilor apelează la un credit când vine vorba de achiziţia unei locuinţe, evitând astfel restricţiile impuse de puterea de cumpărare la un moment dat. În al treilea rând, putem deduce că, deşi mai ridicat decât în anii trecuţi, nivelul actual al preţurilor permite încheierea unui număr crescut de tranzacţii.

Locuinţele, de peste trei ori mai accesibile decât în 2008
Este de menţionat de asemenea că, dincolo de comparaţia cu celelalte ţări europene, datele statistice la nivel local arată că gradul de accesibilitate a unei locuinţe în România se situează la un nivel destul de bun (în raport cu salariul mediu).
Conform indicelui de accesibilitate a locuinţelor calculat de compania de consultanţă Coldwell Banker România, perioada necesară pentru economisirea contravalorii unui apartament nou cu două camere în Bucureşti se situa, la începutul acestui an, la 9,8 ani – ceea ce reprezintă o uşoară creştere faţă de perioada similară a anului precedent, când pentru aceasta era nevoie de 9,5 ani. Mai exact, în ianuarie 2018 un român avea nevoie de aproximativ 117 salarii medii pe economie pentru achiziţia unei locuinţe de 50 de metri pătraţi, faţă de 114 salarii în ianuarie 2017. Spre comparaţie, acelaşi indicator se situa, în 2008, la 33 de ani, în condiţiile în care un bucureştean ar fi avut nevoie, pe atunci, să economisească 395 de salarii pentru a-şi putea cumpăra un apartament.

Foto: Facebook/Victor CRISTESCU