Românii se tem mai mult de facturi decât de bombardamente

Românii privesc războiul din Iran în primul rând prin prisma preţurilor şi a facturilor, nu a securităţii naţionale. Iar când sunt întrebaţi direct despre prezenţa militară americană pe teritoriul României în contextul acestui conflict, mai mult de jumătate fie refuză să se pronunţe, fie se opun, relevă Barometrul Poll/Int realizat de Agenţia de Rating Politic, în perioada 1 - 10 aprilie 2026.
Decizia de a permite forţelor militare americane să disloce echipamente şi personal pe teritoriul naţional este respinsă de 32,2% dintre români, cel mai mare procent dintre toate opţiunile cu răspuns explicit. Doar 18,7% se declară „pentru”, adică aproape jumătate faţă de cei care se opun.
Votanţii USR sunt singurul electorat cu o majoritate clară în favoarea prezenţei militare americane: 59,7% susţin decizia, faţă de 18,1% care o resping. La PNL, 38,5% sunt „pentru” şi 13,2% împotrivă.
Votanţii PSD sunt mai degrabă indecişi: aproape 40% nu au o opinie, iar cei care se exprimă sunt uşor mai des pentru (28,8%) decât împotrivă (17,1%). 
La polul opus, electoratele partidelor extremiste resping dislocarea categoric. La SOS, 57,8% sunt împotrivă şi doar 2,2% „pentru”. La AUR, respingerea ajunge la 48,9%, faţă de 12,4% în favoare. UDMR înregistrează şi el o majoritate împotrivă: 38,9% faţă de 22,2%.
Contextul în care vine această opoziţie faţă de prezenţa militară americană este unul dominat de anxietate economică, nu de calcule de securitate. Teama numărul unu legată de războiul din Iran este criza energiei, petrol şi gaz, invocată de 21,3% dintre respondenţi. Imediat în urmă vine teama de creşteri de preţuri şi inflaţie, cu 20,6%.
Abia pe locul trei apare o teamă de natură geopolitică: 18,3% se tem că România va fi atrasă în conflict. Extinderea războiului în Europa îngrijorează doar 7,6%.
Stresul economic se suprapune unui pesimism structural. 70,5% dintre respondenţi consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, faţă de 21,2% care văd o direcţie bună. Pesimismul traversează toate segmentele demografice, cu vârfuri la votanţii AUR (88,4%), SOS (71,1%) şi PSD (56,8%).