România – Ungaria: „graniţă” pe gaz

Ministerul Energiei anunţă că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacţia prin care MVM Zrt. (Magyar Villamos Művek Zártkörűen Működő Részvénytársaság) (MVM Group), companie de stat ungară, intenţionează să achiziţioneze divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România. În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacţii asupra securităţii naţionale a României.
Vă prezentăm în continuare principalele motive pentru sesizarea CEISD.

1. Legături cu Rusia
MVM Zrt. are relaţii comerciale extinse cu Gazprom şi Rosatom, companii ruseşti aflate sub sancţiuni internaţionale, prin care Ungaria îşi menţine o dependenţă ridicată de gazele naturale şi tehnologia nucleară din Rusia.
Au fost identificate elemente de “decisive influence, shadow control, influence by economic dependence şi effective control”, atât în cadrul MVM Grup cât şi a societăţii prin intermediul căreia se intenţionează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România.

2. Riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non UE
Din analiza documentaţiei depuse de MVM rezultă că structura contractuală şi clauzele aferente tranzacţiei generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participaţiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entităţi din afara Uniunii Europene sau către alte entităţi care nu figurează ca părţi iniţiale ale tranzacţiei. Această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile şi standardele de conformitate impuse de legislaţia europeană în domeniul energetic şi transparenţă a tranzacţiilor.

3. Riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori
S-au identificat lipsa unor garanţii legale şi contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România şi ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienţi români de a putea fi accesate/vehiculate de alţi parteneri comerciali ai grupului MVM, de entităţi din afara Uniunii Europene, respectiv de entităţi ruseşti cu care grupul se află în raporturi comerciale.

4. Probleme de transparenţă a cumpărătorului
S-au constatat declaraţiile incomplete şi provenienţa neclară a fondurilor MVM pentru această achiziţie, ridicând suspiciuni privind respectarea legislaţiei europene în materie de prevenire a spălării banilor şi a regulilor concurenţiale. Trebuie analizat şi valoarea propusă a tranzacţiei.
Există date conform cărora raporturile comerciale ale MVM cu companii controlate de Federaţia Rusă au la bază prestarea unor bunuri şi servicii la tarife care generează o capitalizare indirectă a grupului MVM cu fonduri din afara Uniunii Europene.

5. Conflictul cu strategiile energetice naţionale
Informaţiile din documentaţia MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României şi Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populaţiei la reţelele de gaz şi valorificarea resurselor interne.

6. Precedente internaţionale
Au fost analizate comparativ tranzacţii similare, cum este cazul achiziţiei producătorului de trenuri Talgo în Spania, care au fost respinse din cauza legăturilor MVM cu entităţi ruseşti şi a influenţei politice exercitate de guvernul ungar. Acest exemplu relevă o practică documentată a utilizării unor achiziţii strategice pentru a consolida interesele geopolitice ale Rusiei în diverse state membre UE.
Tranzacţia ridică şi probleme de securitate, prin potenţialul său de a submina independenţa energetică a României şi de a favoriza influenţele externe ostile Uniunii Europene.

BURDUJA: „ROMÂNIA ARE OBLIGAŢIA DE A-ŞI PROTEJA SUVERANITATEA ŞI INTERESELE STRATEGICE”
„România are obligaţia de a-şi proteja suveranitatea şi interesele strategice. Nu vom permite ca sectoarele critice, precum cel energetic, să devină vulnerabile în faţa unor jocuri geopolitice sau economice care nu respectă principiile noastre europene de concurenţă, transparenţă şi piaţă unică. Vom acţiona ferm şi neechivoc pentru a apăra securitatea naţională a României şi securitatea energetică a Uniunii Europene, care trebuie să scape definitiv de dependenţa faţă de gazul rusesc. Şantajul energetic trebuie să rămână o amintire tristă a trecutului, iar viitorul trebuie să fie cel al unei independenţe energetice reale, nu cea pe care o invocă cei care, de fapt, ne aruncă înapoi în braţele Moscovei. Aceasta este adevărata suveranitate: să nu depindem de nimeni. Eventual, să depindă alţii de noi. Energia României trebuie să rămână doar în slujba românilor!”, a declarat Sebastian-Ioan Burduja, ministrul Energiei.
Ministerul Energiei precizează că rămâne angajat în promovarea unei pieţe energetice transparente, sigure şi conforme cu interesele naţionale şi europene, asigurând stabilitatea serviciilor de furnizare şi protecţia clienţilor români.
Precizăm că sesizarea formulată de Ministerul Energiei către Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) reprezintă un demers procedural conform legislaţiei naţionale şi europene, care nu aduce atingere principiului libertăţii economice. „Ministerul Energiei respectă dreptul persoanelor juridice de drept privat de a iniţia, negocia şi încheia contracte, în condiţiile respectării cadrului legislativ aplicabil, inclusiv normele privind asigurarea securităţii naţionale, concurenţa loială şi integritatea lanţului de aprovizionare cu energie”, a informat ministerul.