România, soluţia de „back-up” a Americii

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat miercuri, 11 martie, după şedinţa CSAT, că România a aprobat desfăşurarea temporară pe teritoriul său a trupelor şi avioanelor americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. El a subliniat că măsura nu pune în pericol securitatea naţională şi se va desfăşura în coordonare cu NATO. „Este vorba de dislocarea temporară a unor echipamente şi forţe militare americane în România. Este vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spaţiul public, a unor echipamente de monitorizare şi a unor echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive şi subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”, a declarat Nicuşor Dan. 
Dislocarea a fost aprobată pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii printr-o nouă procedura în CSAT. SUA vor trimite în România în jur de 500 de militari pentru a opera echipamentele, urmând să fie folosite bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii.
Decizia CSAT a fost aprobată tot miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului (272 „pentru”, 18 „împotrivă, 5 abţineri, 2 refuz de vot), dar nu fără un mioritic circ.
Opoziţia a făcut scandal şi a întrerupt cu vuzulele şi fluiere discursurile. Liderul AUR, George Simion, şi preşedinta POT, Anamaria Gavrilă, au anunţat că partidele lor nu vor vota solicitarea CSAT, afirmând că România riscă să fie atrasă în războiul din Orientul Mijlociu.
 Premierul Ilie Bolojan a cerut Parlamentului să aprobe propunerea CSAT, motivând că decizia este „în interesul ţării” şi „pentru siguranţa românilor”.
Analiştii de politică externă consideră firească decizia CSAT, în contextul parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Riscurile de securitate pentru ţara noastră sunt minime, iar toate acestea aduc o consolidare a relaţiei cu SUA, spune analistul Iulian Chifu. 
La rândul lui, analistul de politică externă Ştefan Popescu explică faptul că decizia vine ca o soluţie back-up, în contextul în care SUA erau descoperite, pe fondul distrugerii dispozitivului lor de bază din Orientul Mijlociu: „Practic, America se retrage pe ceea ce reprezenta o soluţie de back-up pentru dispozitivul din Orientul Mijlociu şi anume România, Bulgaria, Grecia, Italia, astfel că decizia de a plasa chiar temporar trupe şi echipamente în România trebuie văzută în această optică”. Expertul punctează că „este o veste bună. România devine un beneficiar al acestei retrageri americane, chiar dacă capul de pod reprezentat de România va fi orientat mai puţin spre Rusia şi mai mult, ca să nu-i spunem exclusiv, spre Orientul Mijlociu şi Mediterana de Est. Riscurile României sunt mult mai scăzute decât ale Ciprului sau Greciei, pentru că este nevoie de survolarea spaţiului aerian turc, ceea ce nu ar fi o decizie atât de uşoară pentru Republica Islamică Iran. În orice caz, aceste beneficii care reies din această nevoie strategică americană pentru spaţiul românesc, depăşesc riscurile”.