România, în urma ţărilor cu tradiţie în turismul montan

România este „codaşă” între ţările cu tradiţie în turism montan, printre cauze numărându-se lipsa cabanelor, dar şi inexistenţa unor asociaţii puternice, cu mulţi membri, care să poată influenţa politicile şi deciziile autorităţilor în domeniu, a susţinut marţi, la o conferinţă organizată în cadrul Alpin Film Festival, preşedintele SKV, Marcel Şofariu, citat de Agerpres.
„Prezentul nu seamănă cu ce şi-au dorit cei care au înfiinţat SKV. Situaţia din România este diferită faţă de cea din ţările din jurul nostru. Dacă ne uităm la Munţii Carpaţi, principalii drumeţi sunt polonezii, cehii şi nemţii. Una dintre explicaţii este lipsa cabanelor. Suntem singura ţară din Europa de Est care nu a retrocedat cabanele asociaţiilor care le-au construit şi gestionat şi care le-a vândut unor oameni care nu au ştiut ce să facă cu ele, au vrut să facă profit, nu au reuşit şi marea majoritate sunt în paragină sau încearcă să le transforme în hoteluri. Şi asta în condiţiile în care dispunem de jumătate din lanţul carpatic”, a declarat Şofariu.

Asociaţii „de apartament”, în România
De asemenea, preşedintele SKV a ridicat şi problema asociaţiilor montane, care în statele occidentale sunt extrem de bine dezvoltate. „Majoritatea celor peste 300 de astfel de asociaţii din România sunt «de apartament», cu 5-10 membri. În Europa există asociaţii de drumeţi chiar şi cu peste un milion de membri, care au un cuvânt de spus în ce priveşte politicile guvernamentale şi măsurile luate de autorităţi în domeniul turismului. Faptul că asociaţiile sunt multe şi au membri puţini înseamnă ceva. O asociaţie are menirea de a aduce oamenii împreună şi de a-i învăţa să lucreze pentru obiective comune, fără nişte motivaţii financiare, doar pentru simpla plăcere. În România, cum o asociaţie ajunge să aibă un număr mare de membri, se fracţionează. Şi asta înseamnă o lipsă de educaţie socială, care se repercutează şi la nivel politic”, a continuat SKV Braşov.

Greşelile din Alpi se pot repeta şi în România
Reprezentantul SKV a ridicat şi problema strategiei de dezvoltare a turismului montan din România care, consideră el, este una greşită. „România ia ca model dezvoltarea din Alpi. Noi comitem nişte greşeli pe care ei, dacă le-au făcut, au resursele financiare pentru a le corecta. Riscăm să cheltuim mulţi bani pentru proiecte greşite”, a avertizat Şofariu.
De altfel, el s-a declarat nemulţumit de faptul că, de exemplu, platoul Bucegilor riscă să devină o imensă staţiune montană, cu numeroase clădiri masive, dar a amintit şi că în Alpi, din anul 2014, nu se mai construiesc cabane. Tot în Alpi, a continuat el, se opresc investiţiile în domenii schiabile la altitudini mai mici de 2.500 de metri, pentru că acestea nu mai sunt oportune.
Nu în ultimul rând, Şofariu a declarat că în Alpi nu este permis turismul motorizat (chiar şi cu vehicule ecologice), iar tendinţa este de a se conserva zonele „neatinse” până acum. „Tot în Alpi este o luptă pentru a se permite accesul în natură. În România, multe poteci sunt blocate de gardurile care delimitează proprietăţile private”, a menţionat sursa citată.