România, în raza sistemelor de rachetă ruseşti din Crimeea

Rusia a transformat Crimeea într-o fortăreaţă militară, relatează gândul.info, citând din raportul Atlantic Council. De la anexarea peninsulei în 2014, numărul militarilor ruşi prezenţi în Crimeea a crescut de la 12.500, la 32.000. Până în anul 2025, Kremlinul vrea să ajungă la 43.000 de soldaţi.
Totodată, Rusia a creat şi o zonă anti-acces (A2/AD) în Marea Neagră, care cenzurează libertatea de navigaţie pe acest segment maritim. Zona menţionată include mai multe componente balistice, precum sistemele de rachete Bal şi Bastion, care pot atinge atât navele din strâmtorile Mării Negre, precum şi ţinte din porturile României, ale Ucrainei, Bulgariei şi Turciei.
Sistemele antiaeriene S-400 Triumf, protejate de antiaerienele Panţîr S1, sunt dispozitivele responsabile cu apărarea aviatică a peninsulei. Mai mult decât atât, apărarea aeriană a Crimeei este completată de bombardierele Tu22M3, dotate cu rachete de croazieră. Acestea din urmă pot acoperi, ca arie de acţiune, întreaga Europă de Vest. Nu în ultimul rând, cerul Crimeei mai este apărat de 3 fregate şi 6 submarine înarmate cu rachete de croazieră Kalibr, având capacitatea de a acoperi zone din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.
Elementul de război electronic este şi el o parte integrantă a zonei anti-acces. Astfel, în Sevastopol, Rusia are un regiment radar, un complex de coastă Murmansk-BN, cu care poate monitoriza orice navă NATO din Marea Mediterană.
O altă posibilă ameninţare este cea nucleară. Deşi până la acest moment nu există dovezi concrete privind existenţa capacităţilor nucleare în Crimeea, Federaţia Rusă lucrează la modernizarea unităţii Feodosia-13, care a adăpostit bombe nucleare până în anul 1994. Ba mai mult, bombardiere Tu22M3 sunt, la rândul lor, prevăzute cu sarcină nucleară.
În plus, în apropiere de Crimeea, Kremlinul stochează armament nuclear în depozitele din Novorossiysk, cel mai mare port al Rusiei de la Marea Neagră.