România, în pericol? Valul de refugiaţi se apropie de ţara noastră

Europa se confruntă în ultima vreme cu un val uriaş de imigranţi, generat de războiul civil din Siria. În afara acestora, mai sunt şi imigranţi irakieni sau chiar africani care doresc să scape de războiul civil sau de sărăcie şi să ducă o viaţă normală, aşa cum cred ei că vor găsi în Europa. Este cel mai mare val de refugiaţi de la cel de al Doilea Război Mondial încoace şi totul se întâmplă la mai puţin de o sută de kilometri de graniţele noastre.  

 

3.000 pe zi

Potrivit ONU, circa 3.000 de refugiaţi trec zilnic din Grecia în Macedonia, de unde au cale liberă către Uniunea Europeană. Majoritatea aleg să meargă prin Serbia în Ungaria şi de acolo în vestul sau nordul Europei, în căutarea unei vieţi mai bune. O altă rută e Grecia - Macedonia - Italia.

Aproape 260.000 de persoane au ajuns în Europa de la începutul anului, arată ONU, iar Angela Merkel şi Francois Hollande vor ca ţările UE să facă front comun în faţa valului de imigranţi. Cei doi lideri au anunţat că vor înainta propuneri pentru o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene, fiecare ţară urmând a primi o „cotă de imigranţi”. „Nu vedem vreun sfârşit al afluxului de persoane în lunile urmăoare”, a declarat şi Melissa Fleming, purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), invocând continuarea violenţelor în Siria şi Irak şi „înrăutăţirea condiţiilor” pentru refugiaţii sirieni în Turcia, Iordania şi Liban. Potrivit UNHCR, cele 28 de state membre ale UE trebuie să asigure o „distribuire echitabilă” a solicitanţilor de azil. 

 

Bulgaria a trimis blindate la graniţă

Criza imigranţilor care încearcă să intre în UE obligă guvernele europene să ia măsuri disperate.

Macedonia  a devenit în ultimele luni un punct-cheie de tranzit pentru imigranţii şi refugiaţii care încearcă să ajungă în statele prospere din nordul Europei, motiv pentru care Bulgaria, care se confruntă deja cu valul de refugiaţi, a trimis blindate la graniţa macedoneană, în sprijinul poliţiei de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranţi, a anunţat Ministerul bulgar al Apărării.

 

Ungaria vrea să folosească armata

Din Macedonia, imigranţii iau calea Serbiei şi de aici urmăresc să ajungă în Ungaria. Situaţia este tot mai tensionată la graniţa dintre cele două ţări, unde au ajuns mii de imigranţi care vor să treacă mai departe in Europa. Refugiaţii nu se tem nici de gardul uriaş de sârmă ghimpată ridicată de unguri şi nici de autorităţi, care îi controlează tot mai greu pe acest oameni disperaţi. Acum, Guvernul de la Budapesta examinează modalităţile prin care armata poate fi folosita pentru a contribui la securizarea graniţei de sud a Ungariei, dar decizia trebuie să fie supusă votului Parlamentului, convocat pe această temă săptămâna viitoare.

 

Guvernul României a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă

În ceea ce priveşte ţara noastră, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a fost convocat ieri la Guvern, pentru joi, ora 15.00, de către vicepremierul Gabriel Oprea, pe tema riscurilor privind creşterea fenomenului imigraţionist la frontierele României. Potrivit MAI, vicepremierul Gabriel Oprea i-a informat miercuri şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Victor Ponta despre convocarea acestei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Totodată, comisiile parlamentare de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen vor discuta, în 8 septembrie, cu miniştrii de Externe şi Interne despre criza refugiaţilor, pentru a stabili un punct de vedere al Parlamentului, au declarat, ieri, preşedinţii comisiilor, Laszlo Borbely şi Petru Filip.

„Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat Borbely. El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă şi a acceptat să primească un număr de imigranţi, dar va trebui analizat ce va urma.

România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

 

Legislaţie nouă pentru refugiaţi

România se pregăteşte să întâmpine valul de imigranţi cu o legislaţie nouă. Pe site-ul Ministerului de Interne a fost pusă în dezbatere publică o Hotărâre de Guvern care măreşte sumele necesare pentru cei care solicită azil în România. Norma pentru hrană creşte de la 3 lei pe zi la 10 lei pentru fiecare persoană care solicită azil. De asemenea, se mai acordă 67 de lei pentru îmbrăcăminte pe timp de vară şi 100 de lei pentru îmbrăcăminte pe timp de iarnă. Autorităţile alocă 6 lei pe zi, de persoană, pentru cheltuieli cu transportul local, servicii culturale, presă şi cheltuieli cu produsele de igienă personală. În cazul în care azilantul practică muncă în folosul comunităţii, alocaţia de hrană creşte cu 5 lei pe zi. Cheltuielile pentru hrana şi cazarea imigranţilor sunt calculate la 7 milioane de lei pentru anul 2016. 

 

Situaţia României nu este una foarte bună

Deşi ţara noastră este protejată de Marea Neagră şi de Dunăre care funcţionează ca bariere naturale împotriva valului de imigranţi veniţi din Asia şi Africa, România poate întâmpina probleme în gestionarea refugiaţilor. În România există şase centre regionale de primire: la Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Maramureş, Giurgiu şi Timişoara, cu o capacitate de cazare de 950 de locuri, insuficiente pentru a face faţă unor situaţii precum cele din Bulgaria sau Ungaria. 

Locurile sunt puţine şi dacă luăm în calcul cota pe care Uniunea Europeană a propus-o spre repartizare României. Este vorba de realocarea unui număr de 2.362 de persoane din Siria şi Eritreea. Conform autorităţilor de la Bucureşti, doar pentru realocarea a 600 de persoane este nevoie de aproape 8 milioane de euro, la care se adaugă alte 15 milioane de euro necesari pentru suplimentarea locurilor în centre, crearea unor noi centre de primire a refugiaţilor, dar şi suplimentarea personalului necesar.