România în faţa unei furtuni economice: consumul se prăbuşeşte, firmele aşteaptă măsuri curajoase

Prof. dr. Liviu Pandele, Redactor şef Stiri ABC, Balkan News, Expert Editor rubrica Geopolitică şi Intelligence Economic Brasov Tv, STRATEGIKON, KAMKAM MEDIA News Londra-UK, Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România

Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. După ani în care consumul a reprezentat principalul motor al creşterii economice, datele statistice arată acum o realitate dură: populaţia cumpără mai puţin, investiţiile private sunt amânate, iar mediul de afaceri este dominat de incertitudine şi prudenţă extremă.
Scăderea consumului nu este doar un indicator economic rece. Ea reprezintă expresia directă a unei populaţii care şi-a pierdut puterea de cumpărare. Inflaţia ridicată a erodat veniturile reale, iar românii au început să reducă nu doar achiziţiile de bunuri de folosinţă îndelungată, ci chiar şi cumpărăturile alimentare. Acesta este cel mai grav semnal pentru orice economie: atunci când oamenii încep să taie din coşul alimentar, problema nu mai este una conjuncturală, ci structurală.

Reducerea TVA şi relansarea consumului
În faţa acestui tablou, noul guvern nu îşi poate permite măsuri timide. România are nevoie de un plan de şoc pentru relansarea consumului, producţiei şi investiţiilor autohtone.
Prima măsură ar trebui să fie revenirea TVA la cote sustenabile pentru economie. Mediul de afaceri aşteaptă o reducere a fiscalităţii indirecte, iar revenirea la niveluri de taxare care să stimuleze consumul a fost evocată inclusiv la nivelul conducerii statului. O TVA mai redusă înseamnă preţuri mai mici, consum mai mare, lichiditate suplimentară pentru firme şi, pe termen mediu, încasări bugetare mai stabile.

Industria românească are nevoie de retehnologizare
În paralel, statul trebuie să lanseze un program naţional de retehnologizare a economiei româneşti. Industria locală nu poate concura cu marile economii europene folosind utilaje vechi şi tehnologii depăşite.
Sunt necesare granturi consistente pentru modernizarea liniilor de producţie, digitalizare, automatizare şi eficienţă energetică. Totodată, firmele au nevoie de programe de capital de lucru care să le permită să depăşească această perioadă de contracţie a cererii.

Relansarea producţiei alimentare româneşti
O prioritate strategică trebuie să fie relansarea producţiei alimentare româneşti. România dispune de resurse agricole importante, însă continuă să importe masiv produse cu valoare adăugată mare.
Noul guvern trebuie să susţină diversificarea producţiei autohtone, procesarea locală şi dezvoltarea unor lanţuri alimentare integrate. Granturile pentru unităţi de procesare, cooperative şi producători locali ar reduce deficitul comercial şi ar crea locuri de muncă în zonele rurale.

HoReCa, sector strategic pentru economie
Un capitol separat trebuie dedicat sectorului HoReCa, unul dintre cei mai mari angajatori din economie. După ani de şocuri succesive, de la pandemie până la inflaţia accelerată, industria are nevoie de politici publice de relansare.
Retehnologizarea bucătăriilor profesionale, digitalizarea serviciilor, eficienţa energetică şi accesul la finanţare trebuie să devină priorităţi guvernamentale.
În acest context, reducerea TVA la 5% pentru serviciile de catering şi livrare de mâncare la domiciliu ar reprezenta atât o măsură economică, cât şi una socială. Mii de firme din sector ar beneficia de o creştere a cererii, iar consumatorii ar avea acces la produse mai accesibile.
Mai mult, această facilitate ar putea fi extinsă pentru programele de masă destinate elevilor şi studenţilor. O astfel de măsură ar susţine alimentaţia sănătoasă, reducerea abandonului şcolar şi accesul tinerilor la servicii de alimentaţie de calitate.

Seniorii singuri, categorie vulnerabilă
Dimensiunea socială este la fel de importantă. În România există peste 1.400.000 de seniori care trăiesc singuri, dintre care aproximativ 280.000 se află în singurătate totală.
Pentru mulţi dintre ei, meniul zilei livrat la domiciliu reprezintă principala masă a zilei şi, adesea, atât prânzul, cât şi cina. Reducerea TVA şi susţinerea serviciilor de catering dedicate vârstnicilor ar avea un impact direct asupra calităţii vieţii unei categorii vulnerabile şi ar genera, simultan, activitate economică suplimentară.

Economia socială şi sprijinul pentru antreprenori
O altă direcţie esenţială este dezvoltarea întreprinderilor sociale şi a structurilor de economie socială. Acestea pot genera locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, pot revitaliza comunităţi şi pot crea servicii de interes public la costuri reduse.
România are nevoie de programe de granturi dedicate întreprinderilor sociale, cu proceduri simplificate şi acces facil la finanţare.
De asemenea, noul guvern trebuie să acorde o atenţie specială studenţilor antreprenori şi familiilor monoparentale. Granturile pentru firme înfiinţate de studenţi, mentoratul antreprenorial şi accesul la finanţare în primii ani de activitate pot transforma o generaţie de beneficiari de ajutoare în creatori de locuri de muncă.
În acelaşi timp, programele dedicate familiilor monoparentale pot încuraja integrarea profesională şi dezvoltarea unor afaceri sustenabile.

România are nevoie de o strategie economică pe termen lung
România nu are nevoie doar de măsuri de austeritate şi ajustări fiscale. Are nevoie de o strategie naţională de reconstrucţie economică, bazată pe producţie, investiţii, consum sustenabil şi capital românesc.
Fără susţinerea firmelor autohtone, fără stimularea investiţiilor şi fără măsuri concrete pentru creşterea puterii de cumpărare, riscul este ca actuala încetinire economică să se transforme într-o perioadă prelungită de stagnare.
Momentul deciziilor curajoase este acum.