„România educată”. Cândva…

Evaluări anuale pentru clasele primare, desfiinţarea Inspectoratelor Şcolare, fără bacalaureat la colegii universitare. Sunt doar câteva dintre noutăţile din proiectul „România educată”, lansat în 2016 şi segmentat în 3 etape. Astfel, prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activităţi, precum consultări cu privire la viziunea şi obiectivele de ţară pentru educaţie (dezbateri regionale), dezvoltarea şi diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi. A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educaţie la orizontul anului 2030. A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare. Proiectul „România educată” a fost supus dezbaterii publice din decembrie 2018, iar luni şi marţi preşedintele Klaus Iohannis a avut consultări cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele două camera, precum şi cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. Următoarea întâlnirea ar urma să aibă loc azi, cu partenerii de dialog social din zona educaţiei şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiect. În perioada următoare va fi trimis la Guvern.

La colegiu, fără Bac
Proiectul propune o serie de modificări pentru parcursul unui elev la şcoală, evaluările pe care le va susţine şi opţiunile ulterioare la liceu şi învăţământul superior. Se introduce, între altele, posiblitatea de a te înscrie la un colegiu universitar fără bacalaureat. Sau la şcoala postliceală (şi acum, postliceala include candidaţi fără bacalaureat). Între altele, la liceu, sunt prevăzute anual testări specifice pentru o schimbare facilă a rutei.
„Colegiile universitare vor pune accentul pe cei care merg pe ruta profesională la liceu, dar vor fi deschise oricărui absolvent de liceu şi vor forma ceea ce ştim, de exemplu, sub titulatura de subinginer”, a declarat Ligia Deca, consilier prezidenţial pe educaţie, potrivit Edupedu.ro. Forma de învăţământ Colegiu universitar va putea fi organizată atât de universităţi, cât şi de postliceale. Ea va face parte din învăţământul terţiar nonuniversitar.

Bac unic pe model PISA, trei rute pentru liceu
Pentru învăţământul liceal, ar urma să existe trei rute - teoretic, profesional şi vocaţional - fiecare de 4 ani, finalizate cu examen de bacalaureat. Trei rute există şi în prezent. Este vorba de cele trei filiere - teoretică, tehnologică şi vocaţională.
Bacalaureatul va urmări un profil naţional, pe care toţi elevii trebuie să îl deţină, indiferent de linia de învăţământ urmată. Va fi unic, pe model PISA, transdisciplinar.
Toate cele trei linii de învăţământ sunt considerate ca având un prestigiu comparabil, anual elevii putând avea loc transferuri între ele, pe baza competenţelor.
În cazul rutei profesionale există varianta obţinerii unei certificări profesionale de nivel 3, după clasa a Xl-a.

Examen de admitere la licee cu cerere mare
O noutate este reprezentată de posibilitatea de a institui examen de admitere la liceu, înainte de desfăşurarea Evaluării Naţionale, pentru liceele în care cererea depăşeşte oferta. Locurile neocupate în urma examenelor de admitere se vor ocupa în ordinea notelor de la examenul de Evaluare Naţională.

IŞJ-urile ar urma să fie transformate în Centre judeţene pentru Învăţământ Preuniversitar
Propusă este şi reorganizarea instituţiilor la nivel naţional şi judeţean, între acestea şi desfiinţarea inspectoratelor şi transformarea lor. Va exista un Consiliu Consultativ pentru Învăţământ Preuniversitar la nivel judeţean, condus de şeful Consiliului Judeţean, un Centru judeţean pentru Învăţământ Preuniversitar - fostul inspectorat, un Centru judeţean pentru Formare Continuă - fosta Casă a corpului didactic, ambele în subordinea ministerului Educaţiei, dar şi o Direcţie judeţeană de Asigurare a Calităţii.

O mai mare digitalizare a învăţământului
Proiectul mai are o serie de ţinte, printre care reducerea ratei de analfabetism functional până la cel mult 20%, precum şi cea a abandonului şcolar până la un nivel de cel mult 10%, dar şi creşterea participării copiilor mai mici de 3 ani la educaţia timpurie. Până în 2030, toţi profesorii vor avea competenţe digitale de bază, inclusiv de predare prin instrumente digitale, este un alt obiectiv al proiectului „România educată”, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Cât despre finanţarea educaţiei, obiectivul este creşterea pentru atingerea unui procent minim de cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.
Pentru România educate, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare.