România de azi: la un „da”, un „nu”

43,2% dintre români consideră că „statele membre UE ar trebui să păstreze toate atribuţiile în materie de securitate şi apărare pentru protejarea cetăţenilor în cazul unor agresiuni militare”, arată ultimul barometru INSCOP. Totuşi, 41,7% dintre români au răspuns că doresc exact contrariul, şi anume că „statele membre UE ar trebui să păstreze toate atribuţiile în materie de securitate şi apărare pentru protejarea cetăţenilor în cazul unor agresiuni militare”. Ponderea non-răspunsurilor este de 15,1%.
„Părerile românilor privind rolul UE în materie de securitate şi apărare sunt împărţite, jumătate dorind ca Uniunea să preia mai multe atribuţii în acest domeniu, iar cealaltă jumătate preferând ca statele membre să păstreze controlul. Opinia publică exprimă nu o alegere între două opţiuni, ci dificultatea de a construi o naraţiune coerentă despre propria poziţie în ierarhia puterii europene. Lipsa unei majorităţi clare indică un deficit de leadership simbolic. Nimeni în România nu a reuşit să explice convingător ce înseamnă, concret şi legitim, securitatea «delegată», apartenenţa la NATO fiind cel mai adesea promovată ca o derobare de responsabilităţile apărării ţării, nu a ca o asumare curajoasă a acestora. În acest sens, sondajul măsoară mai degrabă confuzia strategică a elitei transmisă populaţiei, decât o opinie autonomă matur structurată. Astfel, România se află într-o stare de ambivalenţă strategică: oamenii simt că trăiesc într-o lume mai periculoasă, dar nu au internalizat încă un model clar despre cine este, în ultimă instanţă, garantul real al securităţii lor. Opinia publică oscilează între nevoia de protecţie externă şi reflexul de control naţional, ceea ce indică nu o alegere ideologică, ci o tensiune psihologică între frică şi identitate”, spune Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026.