România, bună de plată pentru cum cercetează plângerile penale

România este condamnată încă o dată să plătească despăgubiri pentru modul defectuos în care a condus o anchetă într-un caz de abuz sexual asupra unei minore. Ţara noastră a fost condamnată la CEDO să plătească 12.500 de euro unei fete, care spune că a fost abuzată într-un centru de plasament din judeţul Braşov.
Potrivit deciziei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, procurorul care s-a ocupat de caz nu a respectat norme elementare într-o anchetă, privând-o, astfel, pe tânără de o derulare corectă a anchetei. La Braşov există singurul tribunal din ţară specializat pe probleme de minori şi familie şi un parchet aferent instanţei de judecată. Decizia CEDO spune că Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov nu a reuşit măcar să cerceteze cazul fetei abuzate în centrul de plasament. În ianuarie 2019, o fată care avea 13 ani i-a dezvăluit tatălui ei, Hari O, că, încă din vara anului 2018 era abuzată în centrul în care avea măsură de plasament, de către un fost beneficiar al centrului, cu 7 ani mai mare decât minora. Tatăl a făcut plângere penală, iar dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov. Dosarul a fost clasat la 14 mai 2019, deoarece, potrivit anchetatorilor „există un dubiu că a fost comisă această infracţiune”. Reprezentanţii parchetului au refuzat să facă vreun comentariu în legătură cu dosarul.
În februarie 2020, tatăl şi fata au mers să-şi caute dreptatea la CEDO, unde Curtea a condamnat România la plata sumei de 12.500 de euro, pentru lipsa unor proceduri penale eficiente: greşeală în ceea ce priveşte vârsta reclamantei - un element esenţial al investigaţiei şi concluzii bazate exclusiv pe declaraţiile suspectului. Mai mult, CEDO invocă şi faptul că „niciuna din examinările psihologice din dosar nu a evaluat capacitatea fetei de a-şi exprima consimţământul valabil asupra unui act sexual”, erau prezente „stereotipurile că victima minoră a provocat omul mai în vârstă să întreţină raporturi sexuale cu ea” şi „nici angajatul Protecţiei Copilului şi nici avocatul din oficiu nu au făcut cereri în anchetă şi au omis să atace decizia procurorului, în dosar”.
Cei de la Protecţia Copilului Braşov sunt convinşi că ei şi-au făcut bine treaba, chiar dacă nu cred în spusele fetei. „Fata a primit ajutor din partea instituţiei noastre, de consiliere, terapie de specialitate, dar a depăşit momentul şi totuşi, să fim... este vorba de un presupus abuz”, a precizat, pentru „Observator”, Julieta Gârbacea, directorul DGASPC Braşov.
Nu e primul caz în care România plăteşte pentru că parchetele nu fac dreptate în cazurile minorilor abuzaţi sexual. În 2016, România a fost condamnată la CEDO de două ori şi a întrat în atenţia Comisiei Europene. S-a întâmplat după ce instanţele de judecată au considerat că două minore, de 11 şi 14 ani, ar fi consimţit să întreţină relaţii sexuale cu agresorii lor. În centrele de plasament este foarte greu să intre rude ale copiilor sau chiar reprezentanţi ai unor ONG-uri. Foştilor beneficiari sau chiar iubiţilor fetelor din centre le este însă permis accesul fără probleme, motiv pentru care se ajunge la situaţii precum cea reclamată de tânăra care nu mai are mult şi va părăsi centrul, deoarece va împlini 18 ani.