România are cel puţin 10.657 de urşi. Populaţia a fost estimată prin analizarea a 24.000 de probe genetice

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a prezentat vineri, 12 decembrie, la Aula Universităţii din Braşov, rezultatele recensământului urşilor din România. Sudiul a fost realizat prin proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, finanţat din fonduri europene.
Estimarea populaţie de urs s-a realizat prin analizarea genetică a aproximativ 24.000 de probe prelevate în teren, acesta fiind cel mai amplu studiu de acest tip desfăşurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Analizele genetice indică faptul că populaţia de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 şi 12.787 de indivizi. Totodată, studiul evidenţiază un nivel ridicat al diversităţii genetice, esenţial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar şi riscuri asociate fragmentării habitatelor şi presiunii asupra coridoarelor ecologice.
La eveniment a participat şi ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a declarat că „acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei”.
Intervenţiile vor fi stabilite în funcţie de zone
Pe de altă parte, Diana Buzoianu a menţionat că intervenţiile vor fi stabilite în funcţie de noi reguli. Pe baza rezultatele studiului privind estiparea populaţie de urs a fost realizată, în premieră, zonarea naţională a managementului populaţiei de urs brun. Această zoarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil şi zone marginale. Clasificarea are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuţia habitatelor, zonele agricole şi turistice, apelurile la 112 şi istoricul pagubelor produse de urşi.

Gardurile anti-urs şi centrul de reeducare din Masivul Postăvarul, priorităţi pentru anul 2026
Tot prin proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” este amenajat centrul de reeducare a urşilor din Masivul Postăvarul, iar potrivit anunţului ministrului Mediului, lucrările vor fi terminate anul viitor.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede montarea unor sisteme electrice de protecţie pentru animale domestice, culturi agricole şi bunuri materiale. Buzoianu a spus că în acest an au fost deblocaţi bani pentru montarea unor astfel de garduri, iar anul viitor urmează să fie terminate lucrările.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014–2020 şi prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Braşov, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.