România a preluat preşedinţia Consiliului UE

Foto: În faţa Ateneului Român, circa 800 de oameni au protestat, scandând mesaje pro-Europa şi anti-PSD.

Donald Tusk a avut un discurs impresionat în limba română, îndelung aplaudat

Liderii Uniunii Europene şi zeci de politicieni români au fost prezenţi joi seară, la Ateneul Român, la ceremonia de lansare a preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a susţinut într-o limbă română perfectă discursul.  Oficialul european a vorbit despre provocările pe care le are de întâmpinat România în următoarele şase luni, făcând referiri, totodată, la personalităţi marcante din cultura şi sportul românesc, dar şi la legăturile sale cu ţara noastră.
„Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste şase luni, veţi interpreta cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că preşedinţia dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească şi de europeană ca muzica lui George Enescu. Şi nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că ştiu cât de rezistentă şi de creativă este naţiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit şi că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.
Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului: Omul sfinţeşte locul. Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor şi ataşamentul faţă de principii vor juca un rol esenţial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: «Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ Se-ntorc mai repede ca altădată/ Şi-mi trec scântei şuierând în viteză / Prin suflet, vestindu-l întruna».
În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepţia noastră comună în privinţa viitorului Europei. Celor care, îşi imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acţionezi în afara regulilor convenite şi să găseşti scurtături , le spun că se înşală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea şi drepturile noastre, le spun: continuaţi lupta! Nu uitaţi că provocări vor exista întotdeauna şi că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Şi amintiţi-vă şi de aceste vorbe ale lui Andrei Pleşu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina şi de a încânta. În familia mea, prima maşină a fost Dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce şi el o Dacie Duster. Totuşi, mai mult decât maşinile româneşti mă fascinează intelectualii şi sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Cel care a reuşit să impresioneze întreaga adunare de la Ateneul Român printr-un discurs impecabil în limba română, Donald Tusk, este polonez şi a fost numit la conducerea Consiliului European în august 2014, atunci fiind pentru prima oară când un stat din estul Europei obţinea unul dintre posturile majore ale Uniunii Europene, la 25 de ani după destrămarea blocului comunist şi la zece ani după aderarea acestora la UE.

Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, face apel la ţările care blochează aderarea României la Schengen: Să îşi modifice poziţia

În limba română a vorbit ieri, la Bucureşti şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, dar nu întregul discurs. „La câteva săptămâni de la Centenarul independenţei – Unde e unul nu e putere. Unde sunt doi, puterea creşte. Deci să facem acest lucru", a spus Tajani în româneşte.
El a făcut un apel către statele membre UE care blochează aderarea României la spaţiul Schengen, susţinând că trebuie să îşi modifice poziţia. Acesta a afirmat că adeziunea României şi Bulgariei la Schengen este importantă pentru securitate. „Principiul solidarităţii va fi aplicat de România şi în adeziunea sa la spaţiul Schengen. Parlamentul European a susţinut întotdeauna ţările în curs de aderare la acest spaţiu. Fac un apel la statele membre care blochează această aderare să îşi modifice poziţia”, a declarat Antonio Tajani, la ceremonia oficială de lansare a Preşedinţiei Consiliului UE. Acesta a susţinut că aderarea României ţi Bulgariei la spaţiul Schengen „va fi benefică pentru securitatea şi statele membre UE: „Sper că va fi îndeplinită în timpul Preşedinţiei dvs”, a adăugat Tajani.
„Drumul care vă stă în faţă e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Şi va fi o reuşită!", a mai declarat, la Ateneu, preşedintele PE.

Preşedintele Comisiei Europene: UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen

Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat din nou că este un susţinător al României ca membru al spaţiului Schengen şi trebuie ca ţara să adere, Uniunea Europeană nefiind completă fără ţara noastră.
„Simt că această zi este una de hotar. Deschidem prima preşedinţie română a Consiliului UE. Ne aducem aminte că în 2017 România s-a alăturat familiei europene. În acea zi ne-am adus aminte de un decret care a înclinat istoria Europei, dar istoria şi geografia europeană au fost marcate în bine, în Luxembourg, în 2017, în timpul Consiliui European am decis aderarea României. Apărarea valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim. UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri. UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen. Rămân fidel acestei chestiuni – România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen", a declarat preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.