Rezidenţiatul de la Braşov, în pericol?

Rectorii universităţilor de medicină şi farmacie din România au venit cu o serie de revendicări care, consideră ei, vor duce la creşterea gradului de profesionalism al medicilor din ţara noastră. Principalele două solicitări ale rectorilor sunt ca tinerii medici să se formeze în rezidenţiat doar în universităţile de profil, iar examenul de specialitate să se susţină în aceleaşi instituţii. În acelaşi timp, managerii instituţiilor de învăţământ superior din acest domeniu îşi doresc trecerea spitalelor universitare în administrarea universităţilor de medicină şi farmacie. Rectorii spun că toate cererile lor vin în sprijinul unei mai bune organizări şi funcţionări a activităţii medicale şi didactice, însă decanul Facultăţii de Medicină din Braşov crede că solicitările au apărut din dorinţa de a desfiinţa rezidenţiatul din universităţile mici. Astfel, fiecare rezident vine în spate cu o sumă de bani din partea Ministerului Educaţiei, iar pentru unităţile de învăţământ e mai convenabil ca veniturile să meargă în marile centre universitare din domeniul medicinei. La Braşov, în fiecare an se susţin două examene pentru medicii specialişti şi unul pentru cei primari. „Noi ne ocupăm cu activitatea de rezidenţiat de ani buni de zile şi o facem cu responsabilitate, o facem cu succes. Avem mulţi medici specialişti proveniţi din rezidenţii învăţaţi de noi, care deja lucrează în spitalele atât din Braşov, cât şi din ţară. Universităţile mari, cum sunt cele de la Bucureşti, Cluj sau Iaşi nu vor dori niciodată să împartă numărul de rezidenţi - deci bani - care pot să intre în universităţile lor, cu unii mici, cum suntem Facultatea de Medicină Braşov, Sibiu, Constanţa sau altele de aceste dimensiuni”, a precizat dr. Marius Moga (foto), decanul Facultăţii de Medicină Braşov.
Trecerea spitalelor universitare în administrarea universităţilor de medicină şi farmacie  nu este imposibilă, mai ales că cei mai mulţi profesori care predau la Facultatea de Medicină sunt chiar medici în spitalele de stat sau în cele private. În această situaţie, însă, ar apărea probleme legate de finanţare, care în acest moment, în spitale, vine de la consiliile judeţene şi cele locale. „O facultate de medicină are cadre didactice care lucrează în toate spitalele publice sau private ale unui judeţ, oraş şi aşa mai departe. Asta înseamnă că acel spital este deservit atât de medici din reţeaua academică, cât şi de medici din reţeaua publică a Ministerului Sănătăţii. Intervine o problemă legată de subordonarea administrativă către consiliile judeţene şi cele locale, de finanţare, de ce înseamnă resursa umană în spital şi cine îi susţine pe aceşti oameni, angajaţi, care nu sunt neapărat medici. O problemă o reprezintă şi contractele cu casele de asigurări privind pacientul şi banii care trebuie decontaţi pentru serviciile medicale într-un asemenea spital, care se mută din curtea Ministerului Sănătăţii în curtea unei universităţi de medicină şi farmacie”, a mai declarat Marius Moga. În urma conferinţei Rectorilor Universităţilor de Medicină şi Farmacie din România, din 20 iunie, unde reprezentanţii universităţilor şi-au expus iniţiativele în faţa ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, urmează să se ia o decizie la nivel naţional.