Rezervaţia de la Vama Buzăului a devenit „furnizor” de zimbri liberi

Primii patru zimbri de la Rezervaţia de Zimbri din Vama Buzăului au fost transferaţi la începutul acestei luni în două zone, de unde urmează să fie eliberaţi în sălbăticie, după câteva luni în care vor fi „învăţaţi” să fie pe cont propriu. Astfel, două exemplare, un mascul şi o femelă, au fost transportaţi în 2 mai în zona de resălbăticire din Munţii Poiana Ruscă, lângă localitatea Densuş (judeţul Hunedoara), iar o altă pereche a ajuns în 4 mai în Munţii Ţarcu, lângă comuna Armeniş din judeţul Caraş Severin. În ambele zone, pe lângă animalele din judeţul Braşov au fost aduse exemplare şi din străinătate, astfel încât să se asigure o populaţie viabilă de zimbri. Acest transfer s-a făcut în baza unui parteneriat încheiat între Asociaţia „Valea Zimbrilor” Vama Buzăului şi WWF România, care implementează din 2014 un program de reintroducere în sălbăticie a zimbrilor în sud-vestul Carpaţilor, proiect pentru care a fost obţinută o finanţare de la Comisia Europeană, prin Programul „LIFE”.
Selecţia şi transportul zimbrilor de la Vama Buzăului au fost sprijinite de către experţii Societăţii Române de Sălbăticie. În ambele cazuri transportul s-a desfăşurat în condiţii normale, pe parcursul celor aproximativ 350 kilometri parcurşi, într-o perioadă de aproximativ 8 ore. Pentru ca animalele să nu fie afectate din cauza drumului, în timpul transporturilor au făcut opriri regulate pentru a adăpa zimbri şi pentru a permite examinarea acestora de către medicul veterinar. De asemenea, rangerii WWF România s-au asigurat că, odată ajunşi la destinaţie, zimbri vor avea condiţii propice de eliberare.

„Valea Zimbrilor” de la Vama Buzăului, de la atracţie turistică, la zonă de reproducţie
Până acum, rezervaţia de la Vama Buzăului era un obiectiv turistic, iar an de an, rezervaţia a fost tot mai căutată. S-a ajuns ca anul trecut, rezervaţia să fie vizitată de 20.196 de persoane. „Valea Zimbrilor a fost o «locomotivă» pentru turismul local, iar acum suntem în procedura obţinere a statutului de staţiune turistică de importanţă locală”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul comunei Vama Buzăului, Tiberiu Chirilaş.
La rândul său, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, Mihai Pascu, a declarat că, iniţial, rolul acestei rezervaţii, înfiinţate în anul 2008 cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, era de a atrage turiştii în Vama Buzăului. „În urma unui studiu realizat de specialiştii americani în anul 2006, era singura din judeţul Braşov în care se putea dezvolta ecoturismul. Problema era că turiştii nu puteau să se cazeze, iar localnicii nu erau dispuşi să investească în acest domeniu. Era nevoie de o atracţie turistică şi aşa a apărut ideea înfiinţării rezervaţiei de zimbri”, a explicat Pascu.
În timp, de la câteva exemplare, rezervaţia de la Vama Buzăului a ajuns să aibă peste 30 de animale, dar spaţiul nu a fost extins, ţarcul având aceeaşi suprafaţă, respectiv 11 hectare. Primăria Prejmer, parteneră în Asociaţia Valea Zimbrilor Vama Buzăului a alocat 80 de hectare pentru extinderea rezervaţiei, dar proiectul s-a împotmolit când s-a pus problema finanţării.
Acum 2 ani, când, la nivelul Ministerului Mediului a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea strategiei de reintroducerea a zimbrului în sălbăticie, iar atunci  reprezentanţii rezervaţiei de la Vama Buzăului şi cei ai WWF România au decis să colaboreze. Acum, potrivit reprezentantei WWF România, Mădălina Corciu, rezervaţia de la Vama Buzăului este primul „furnizor” român de zimbri eliberaţi prin acest program. „Pentru noi este important că în ţara noastră există un centru de reproducţie a zimbrilor”, a subliniat reprezentanta WWF.  
„Sperăm eliberarea celor patru zimbri de la Vama Buzăului să fie doar o primă etapă şi, în timp, să devenim un «furnizor» constant de zimbri care să fie reintroduşi în sălbăticie”, a declarat şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor.
Totodată, prefectul judeţului, Marian Rasaliu, i-a felicitat pe administratorii rezervaţiei de la Vama Buzăului: „«Valea Zimbrilor este unul dintre cele mai frumoase locuri din România» şi mă bucur că, acum, după 10 ani de la înfiinţare, rezervaţia a fost inclusă în programul de reintroducere în sălbăticie a zimbrilor”.

Eliberarea zimbrilor în Munţii Ciucaş, puţin probabilă în viitorul apropiat
Pe de altă parte, primarul comunei Vama Buzăului a amintit că încă de acum 10 ani s-a pus problema eliberării zimbrilor şi în Masivul Ciucaş. „Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai curând. Planul nostru este ca pe cele 80 de hectare să amenajăm un ţarc de adaptare la viaţa sălbatică a zimbrilor, însă, trebuie să găsim o sursă de finanţare. Cel mai puţin, o astfel de amenajare ar costa 1,5 milioane de lei, dar, în funcţie de proiect se poate ajunge şi la 1,5 milioane de euro”, a declarat primarul. 

160 de zimbri în România, 65 sunt deja sălbătici
Potrivit reprezentantului Societăţii Române de Sălbăticie (SRS), Adrian Hăghătiş, în momentul de faţă, în România sunt în jur de 160 de zimbri, dintre care în jur de 65 trăiesc în sălbăticie. „Aproximativ 30 sunt în Munţii Ţarcului (primele exemplare au fost eliberate în anul 2014 – n.r.), iar alţi 35 în Rezervaţia Vânători Neamţ (unde programul de eliberare a început în anul 2012 – n.r.)”, a precizat reprezentantul SRS.
Acesta a mai spus că exemplarele de la Vama Buzăului vor sta aproximativ o lună în ţarcurile de acomodare, după care vor fi mutaţi în nişte spaţii mai mari, urmând ca la finalul verii să fie eliberate. „În cursul acestei veri va fi redusă treptat dependenţa de hrana oferită de om, astfel încât să se obişnuiască cu cea din mediul natural. De asemenea, va fi evitat pe cât posibil contactul cu omul”, a mai spus Hăgătiş.

Foto: Bogdan Comanescu