Revolta braşovenilor din 15 Noiembrie 1987, marcată printr-o şedinţă solemnă a Consiliului Local Braşov

Şedinţa de ieri a Consiliului Local Braşov a fost una solemnă, având în vedere că în urmă cu 31 de ani a fost revolta muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov.
De altfel, la începutul şedinţei, lângă primarul Braşovului, George Scripcaru, au stat reprezentanţi liderii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, iar înainte de a fi parcurse punctele de pe ordinea de zi, aleşii locali, dar şi ceilalţi braşoveni care au participat la şedinţă, inclusiv un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Johannes Honterus”, au ţinut un moment de reculegere în memoria participanţilor care, după revolta de acum 31 de ani, în urma anchetelor şi-au pierdut viaţa. De asemenea, au rulat imagini din filmul documentar „Braşov 1987, doi ani prea devreme”, realizat de TVR, în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
„Am decis să marcăm momentul 15 Noiembrie 1987 şi printr-un gest simbolic, organizând în această zi şedinţa ordinară de Consiliu Local pe luna noiembrie. Trebuie să le fim recunoscători braşovenilor care au ieşit acum 31 de ani în stradă, pentru că acel gest de curaj reprezintă un punct important al istoriei României”, a declarat primarul, care, apoi, i-a rugat pe aleşi să spună câteva cuvinte.
Preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie, Marius Boeriu, a precizat că „revolta braşovenilor de acum 31 de ani a fost importantă atât pentru România, cât şi pentru Europa. Îmi amintesc că în 15 noiembrie 1989, după doi ani, în 60 de oraşe din lume s-au organizat manifestaţii de solidaritate cu revolta braşovenilor din 1987. Atunci, chiar şi preşedintele SUA a avut o intervenţie pe acest subiect”, a declarat Boeriu.

Asociaţia 15 Noiembrie a cerut sprijinul Consiliului Local Braşov
Pe de altă parte, vicepreşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie, Dănuţ Iacob, a afirmat că asociaţia îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu al Primăriei Braşov, pentru care trebuie să plătească o chirie. „Având în vedere că nu suntem o asociaţie de interes public, spaţiul nu ne-a putut fi acordat cu titlul gratuit. Plătim o chirie de peste 500 lei pe lună. Suma în sine nu este mare, însă, având în vedere că principala noastră sursă de finanţare o constituie cotizaţiile plătite de membri, unii dintre ei foarte bolnavi şi cu venituri mici, ne este foarte greu să strângem şi aceşti bani pentru chirie. Ne-am dori să fim sprijiniţi pentru a ne desfăşura activitatea în sediul de pe strada Mureşenilor”, a precizat Iacob.  
Pe de altă parte, acesta a amintit că „anul acesta Crosul 15 Noiembrie a ajuns la un alt nivel, fiind prima ediţie desfăşurată pe un traseu omologat la nivel internaţional”.

Chiria „novembriştilor” pe următoarele 6 luni, plătită de Cristian Macedonschi
După ce Dănuţ Iacob a ridicat problema chiriei pentru sediul de pe strada Mureşenilor, consilierul local FDGR Cristian Macedonschi a anunţat că îşi donează indemnizaţia lunară asociaţiei pe următoarele. „Sper ca până atunci, în Consiliul Local să aprobăm scutirea de la plata chiriei de către asociaţie”, a mai spus Macedonschi.
 
„Avem libertate, dar nu ştim câtă dreptate s-a făcut”
În timpul şedinţei a intervenit şi consilierul local FDGR Arnold Ungar, care a spus că momentul 15 noiembrie 1987 a fost începutul Revoluţiei din 1989: „Şi revoluţia din 1848 a  început în 1821, când a fost revolta lui Tudor Vladimirescu. Din fericire, din 1987, până în 1989 au trecut numai doi ani, nu peste 20”.
De asemenea, alesul a afirmat că, „în 1987, cineva a scris pe sediul «judeţenei de partid» (actuala Prefectură) mesajul: «Libertate, dreptate. Vânzătorii de ţară: jos!». Acum avem libertate, dar nu ştim câtă dreptate s-a făcut pentru participanţii la revolta din 1987. Ar trebui publicate documentele organelor de represiune de la momentul respectiv, respectiv Miliţia, Securitatea şi Armata Română, prin Direcţia de Informaţii. Aceste Documente nu au ajuns nici acum la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, iar când îi întrebi pe cei care le-au elaborat, spun că au fost trimise. Cred că preşedintele României, Klaus Iohannis, ar trebui să discute acest subiect cu Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii (continuatorul activităţii fostei Securităţi a Statului - n.r.). Îmi amintesc că anul trecut, la Universitatea de Vest din Timişoara, Eduard Hellvig a spus că ar trebui deschise arhivele cu documentele despre evenimentele din 1987, dar acest lucru nu s-a întâmplat”.
După şedinţa de Consiliu Local, primarul şi mai mulţi aleşi locali au mers la troiţa de la Spitalul Judeţean, unde s-au organizat manifestările dedicate revoltei din 15 Noiembrie 1987. Reamintim că acum 31 de ani, coloana de manifestanţi s-a oprit la intersecţia de la Spitalul Judeţean şi au cântat „Deşteaptă-te române”.