Restructurarea Guvernului: Rămâne cum am stabilit!

Poate să pară cel puțin curios faptul că după douăzeci de ani de la căderea regimului Comunist, instituții ale acestuia continuă să funcționeze. Cel mai flagrant caz îl constituie Guvernul. Într-un sistem totalitar, în care statul este patron absolut, structura guvernamentală reflectă acest lucru. Fiecare domeniu, fie el economic, social sau politic, trebuie să dispună de o structură organizatorică și de coordonare. Nu întâmplător, cele mai numeroase ministere erau cele economice, aproape fiecare ramură industrială importantă fiind reprezentată în guvern. În primele Executive de după Revoluție, acestea s-au regăsit aproape integral, ele începând să se rărească abia după ce „grămada de fier vechi” a economiei a început să fie achiziționată pe mai nimic de fel de fel de „investitori strategici”. Guvernele care s-au perindat pe la Victoria au continuat însă să conțină un mare număr de portofolii, chiar dacă unele s-au comasat. Un prim eveniment, în sensul restructurării, l-a constituit desființarea ministerului Telecomunicațiilor chiar de către ministrul care operase tranzacția secolului: vânzarea Romtelecom grecilor de la OTE, cu un preț mai mic decât suma băgată în modernizarea rețelei de comunicații. O situație interesantă a avut Ministerul Turismului, desființat de vreo două ori și reînființat, ultima dată, la cererea Elenei Udrea. Care este explicația rezistenței schemei guvernamentale tradiționale? Una foarte simplă: fiecare formațiune politică venită la putere avea nevoie de funcții în care să-și instaleze susținătorii și clientela politică. Această cerință a făcut ca unele ministere să se mărească considerabil. Au proliferat secretarii de stat (azi sunt câteva sute) și „cabinetele demnitarilor”, încadrate cu un mare număr de secretare, șoferi și curieri. Dar sectorul care a cunoscut cea mai mare înflorire a fost acela al consilierilor. Aici n-au fost stabilite limite și unii miniștri se răsfață în mijlocul a peste 10 sfătuitori remunerați adesea cu lefuri mai mari decât cea a șefului lor. Traian Băsescu s-a lăudat cu restructurarea aparatului administrativ, lucru care însă nu s-a întâmplat din motive electorale. Acum, sub presiunea crizei și a evenimentelor, tema reducerii numărului de ministere a apărut din nou Liviu Negoiță a fost cel care a avansat niște propuneri. Dar, pentru ca viitorul Executiv să rămână cu doar 8 ministere, trebuie găsită formula înțelegerii cu partenerii unguri și independenții, care nu vor accepta să piardă pozițiile pe care le dețin. Am însă o bănuială: că discuția asta se va mai prelungi nițel, până trece pericolul moțiunii și al aplicării măsurilor de austeritate. După care va fi abandonată …