Restauratorul lui Monte Cassino s-a îndrăgostit de Brașov

San Francisco, Florența și Brașov, noile repere ale pictorului italian S-a visat marinar. Pentru că în copilărie a avut portretului lui Giuseppe Garibaldi în clasă, un fost marinar, fost general și celebru unificator al Italiei. Dorind să îl imite actualul profesor de artă din Florența, Mario Passavanti a început viața ca matelot la 17 ani, pentru a ajunge, după decenii, profesor de pictură și fresce. La SACI Florența – respectiv Studio Art Centers Internațional Florence, a restaurat, împreună cu un alt maestru actual al artei italiene, Monte Casino. Renovată, spune cu modestie intervievatul nostru, împreună cu Gianpaolo Talini, cel mai cunoscut pictor din Italia în acest moment. A ajuns la acest nivel pentru că un alt maestru italian, Romano Steffaneli, l-a luat în anii 1970 sub influența sa. A expus în SUA, dar și în aproape toate marile orașe din Italia. Dar a pictat și gara din Florența, și în stațiile de metrou din San Francisco. Pentru că arta are nevoie de bani. Acum, de ceva timp, anual, din plăcere, ani vizitează și România. Probabil restaurarea celebrei mănăstiri din Monte Cassino reprezintă un vârf al carierei sale. Abația, înființată în anul 524 de Benedict din Nursia și care domina orașul Cassino și intrarea în văile Liri și Rapido, a fost distrusă de 1.400 de tone de bombe lansate de forțele aeriene americane. Bombardamentul a fost lansat din teama ca abația să nu fie folosită ca post de observație pentru apărătorii germani. După două zile, parașutiștii germani au ocupat poziții în ruine, distrugerea provocată de bombardament și zona plină de dărâmături le-a dat soldaților protecție față de atacurile aeriene și de artilerie, făcând din acel sit o poziție defensivă mai viabilă. După acea celebră luptă, vechea abație a fost refăcută în totalitate în 1983. Printre artiștii care au restaurat-o s-au aflat Romanno Steffaneli și Mario Passavanti. „Pictor al Cetății Râșnov” Mario a devenit acum un prieten al României și al Brașovului în special. ,,De cinci ani vin mereu în această zonă. Îmi plac cetățile fortificate, mi-a plăcut foarte mult Cetatea Râșnov, Castelul Bran, Mănăstirea de la Sâmbăta, dar și castelul lui Iancu de Hunedoara. Totuși, venind în Brașov am vizitat mai des Cetatea din Râșnov. Specialitatea mea, ca profesor, este restaurarea frescei. Dar și pictez. De aceea am făcut multe schițe, pe care doresc să le transform în tablouri, cu această cetate. Totuși, nu am văzut-o niciodată iarna. Și nici măcar Brașovul iarna. Doar în poze. O să încerc să vin în anotimpul sărbătorilor și, dacă pot, să și creez aceeași cetate din altă perspectivă. Să pictez același fapt, aceeași realitate plăcută, istorică, puternică, vara și iarna. Pentru că acesta este modul meu de viață, iar arta înseamnă nu doar refacerea unor modele, ci mai ales evoluție. De aceea pictez sau fac schițe în fiecare zi. Chiar dacă, în opinia mea, a face fresce reprezintă un act mai complex”, a mai spus partenerul nostru de dialog. El a mai recunoscut cu o franchețe netipică acestei zone că ,,de fapt, prin pictură sau prin restaurarea de fresce mi-am și dezvoltat ca profesor o afacere. Am anual 60- 70 de elevi care plătesc pentru a învăța. Majoritatea vin din SUA. Mai ales cei boemi de acolo. Cei ce vor să respire aerul culturii europene”. Dar recunoaște totodată că ,,toți suntem afectați de criză acum și, evident, toți, vrem sau nu, trebuie să plătim la bănci. Pentru că doar acestea mai au profit acum”. Impresionat de Biserica Sf. Nicolae, dezamăgit de modul în care aceasta este conservată Mario s-a declarat încântat nu doar de cetățile anterior amintite, ci și de Muzeul de Artă din Brașov sau de Biserica Sfântul Nicolae. Poate părea o simplă opinie a unuia care spune, din complezență, interlocutorului un fapt pe care acesta vrea să îl audă. Dar nu este așa. Pentru că profesorul ne spune că este plăcut surprins de biserica anterior amintită, dar că este dezamăgit de modul în care aceasta este conservată. Făcând o comparație, acesta ne explică faptul că atunci când restaurează fresce, pur și simplu decupează porțiuni pentru a fi restaurate în condiții „lipsite de orice element toxic, de orice poate schimba puritatea inițială”. Totodată s-a arătat încântat de Muzeul de Artă din Brașov. Ne-a mai spus că simpatia sa o reprezintă Nicolae Grigorescu. „Un pictor teribil. Puțin cunoscut în Italia. Știam, înainte de a-i vedea creațiile, despre el doar că specialiștii și oamenii (din Italia, n.red. ) care investesc în artă îl apreciază. Acum știu mai bine de ce. Eu m-am îndrăgostit de creațiile sale”. De fapt, spune acesta, de fiecare dată când vine în România vizitează muzeele de artă. Am putea spune, noroc cu acești profesori străini ce mai merg la muzeele românești, căci ai noștri sunt la concertele lui Guță. Dar putem fi priviți ca răutăcioși. „Criza economică ne împinge să găsim o nouă formă de artă” Totodată, profesorul Mario Passavanti a amintit că, împreună cu Gianpaulo Talani, a lucrat la mai multe restaurări, dar și au avut opere de creație împreună. Dintre care unele publice, precum picturile din Gara din Florența. O simplă căutare pe Google poate demonstra acest fapt, mai ales că în acest moment prietenul lui Mario, Talani, este aproape sigur cel mai bine vândut pictor italian contemporan. Cu toate acestea, Mario Passavanti spune că are și alți prieteni artiști, pictori sau sculptori, care, datorită crizei au trebuit să își închidă atelierele, dar concluzioneză cu optimism, susținând că „totodată, criza economică ne împinge să găsim o nouă formă de artă, o dialectică a artei într-o evoluție și transformare continuă”. Ce final mai putem găsi, decât a aminti că, la opt ani, intervievatul nostru și-a dorit să devină marinar pentru a deveni și general ca Garibaldi și s-a autodirecționat spre alți doi maeștri ai culturii italiene și mondiale, Michelangelo Buonarroti și Leonardo da Vinci. Pe care îi avea de asemenea expuși în clasa elementară unde a început să își definească cariera. Poate, spunem noi, mai bine profesor de artă la Florența decât general. Sau poate greșim, în noua conjunctură internațională?