Remaniere tehnică la tehnocraţi

Cei care s-au aşteptat ca îndelung amânata remaniere să cuprindă câteva nume intens vehiculate în acest sens s-au înşelat. Sau au fost înşelaţi, pentru că nu a fost vorba nici de doamna Prună de la Justiţie, nici de doamna Paşca de la Mediu, nici de Achim Irimescu de la Agricultură sau chiar de dl Tobă de la Interne. Nu. “Exmatriculaţii” sunt titularii de la Educaţie, Comunicaţii, Transporturi, Diasporă.
Adică Curaj, Bostan, Costescu şi Stoenescu. Fiecare dintre aceştia a demonstrat în cele şase luni de cand au fost numiţi în funcţii că există suficiente motive pentru care să nu fie consideraţi adecvaţi acestora.
Şi nu e vorba despre simple gafe de genul celei a lui Bostan, care rămane, totuşi, discutabilă. Oricum, nu erau  motive suficiente de demitere dacă n-ar fi existat şi altele. Iar portofoliul său duduie de motive. Cu dl Curaj situaţia este niţel diferită: domnia sa a existat nepermis de mult în privinţa analizei şi deciziilor de luat în cazurile de plagiat. Mai ales unul dintre ele. Iar în chestiunea Academiei lui Oprea, în care a preferat să rămană membru retribuit, cred că a atârnat şi ea suficient în analiza premierului. Dl Costescu era, din capul locului, unul dintre cei mai nepotriviţi membri ai actualului Executiv. Domnia sa părea desprins dintr-un alt film. Nimic nu-l califica pentru a putea avea o viziune nouă într-un domeniu închistat şi plin de conexiuni subterane. Singurul său merit rămane acela de a fi “mirosit” remanierea şi de a fi făcut el pasul înapoi. Despre dl acela de la diasporă, Dan Stoenescu, n-am apucat să aflăm prea multe lucruri pe parcursul scurtului său exercitiu guvernamental. Cu sau fără ele, aici lucrurile nu se vor schimba în mod radical. Va fi greu să le îndrepte chiar dna ambasador Lior, care urmează să-i ia locul, pentru că acest mandat este unul profund marcat de evenimentele speciale şi specifice ale alegerilor prezidenţiale din 2012.
Aş putea să fac pariu de pe acum că, în ciuda oricăror eforturi, interesul diasporei pentru următorul exerciţiu electoral va fi sensibil diminuat.
Dintre înlocuitorii de tehnocraţi propuşi de Dacian Cioloş mi se pare demn de toată atenţia Sorin Guşe de la Transporturi, al cărui CV este cu adevărat remarcabil şi în legătura cu care nu putem decât să sperăm că malaxorul birocratic al administraţiei reale nu îi va anihila calităţile care l-au făcut remarcat în mediul privat. Mircea Dumitru, rectorul Universitătii Bucureşti urcă în trenul Executivului din mers în plin bacalaureat şi pe fondul continuării campaniei anti-plagiat ale cărei schije vor lovi inclusiv prin zona ministerială. Bostan nu are, deocamdată, un urmaş abilitat: unul dintre colaboratorii apropiaţi ai premierului, Dragoş Tudorache, preia interimatul până cand Cioloş va găsi un personaj în care să-şi pună nădejdea.
Cu înlocuirile din mers şi cu această primă remaniere guvernul tenocrat se înnoieşte într-o proporţie însemnată (8 din 20!) la jumătatea traseului.  Ceea ce rămâne insuficient pentru a afla dacă înlocuitorii sunt mai buni decât înlocuiţii. De parcă ar mai avea vreo importanţă...