Relocarea urşilor: „Doar ne minţim”. S-a ajuns la situaţia în care oamenilor le e teamă să mai meargă pe Tâmpa sau să îşi mai lase copiii să se joace seara în Noua sau Şchei

Relocarea urşilor care intră în localităţi nu este o soluţie. Au spus-o şi o spun specialiştii şi o dovedesc oamenii care se trezesc cu un urs în curte, mutat de nu se ştie unde.

Ursoaica din Noua a început să facă ravagii în Prahova, printre peşti şi porumbei
Ultimul exemplu în acest sens este ursoaica capturată în 6 august din cartierul braşovean Noua, care a fost mutată la câteva zeci de kilometri distanţă de oraş şi, după puţin timp, a început să intre în gospodăriile din judeţul Prahova.
Conform directorului Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, femela cu pui este „recidivistă”, în luna iunie fiind capturată din Predeal, iar atunci i s-a montat şi un dispozitiv de monitorizare prin GPS. A fost mutată în zona Piroşca, la limita judeţelor Braşov şi Prahova, iar după o perioadă a apărut în cartierul Noua din Braşov. După ce a fost capturată din Braşov, a fost mutată într-o zonă izolată, însă după puţin timp a început să intre în gospodării din judeţul Prahova. Prima dată a ajuns în localitatea Slon, apoi printre altele, a intrat, în miezul zilei, într-o păstrăvărie în Crazna şi într-o volieră de porumbei din Ceraşu.
Practic, a explicat reprezentantul Regiei, cazul acestei ursoaice este încă o dovadă a faptului că relocarea nu este o soluţie. „Nu rezolvăm absolut nimic. Doar ne minţim. Relocarea nu este o soluţie. Unii urşi au dispărut de tot, alţi s-au întors de unde au fost capturaţi sau au ajuns în alte localităţi”, a declarat Dan Olteanu.
Anul acesta, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt s-a ocupat de capturarea şi relocarea a 4 urşi, respectiv femela cu pui din Noua şi câte un exemplar din Bartolomeu (strada Cărămidăriei) şi Astra (lângă sediul Direcţiei de Asistenţă Socială de pe strada Panselelor).

De 4-5 ori mai mulţi urşi în pădurile din jurul Braşovului
Specialiştii Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt estimează că în acest moment, în pădurile pe care le administrează sunt în jur de 100 de exemplare de urs. „Sunt de 4 - 5 ori mai mulţi decât ar fi normal, adică 20 de exemplare”, a spus Dan Olteanu.

Ziua şi alertele de urs  
„S-a ajuns la situaţia în care oamenilor le e teamă să mai meargă pe Tâmpa sau să îşi mai lase copiii să se joace seara în Noua sau Şchei”, a continuat Dan Olteanu.
De altfel, această teamă se reflectă şi în numărul de „alerte de urs” ce ajung la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Braşov. Practic, a declarat şeful serviciului, Emil Puşcaşu, „în cursul acestei luni, la nivelul municipiului Braşov au fost, în medie, 4 – 5 alerte pe zi, iar cele mai multe au fost din Poiana Braşov. Unele vin prin numărul unic de urgenţă 112, altele transmise direct către Primăria Braşov”.

Soluţia pentru hotelurile vizitate de urşi în Poiana Braşov  
Urşii nu îi terorizează doar pe locuitorii municipiului Braşov, ci şi pe operatorii de turism din Poiana Braşov, care reclamă faptul că animalele coboară la ghenele de gunoi, pentru a căuta mâncare. Ei reclamă lipsa de implicare a autorităţilor, însă, potrivit şefului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Emil Puşcaşu, unele măsuri pot fi luate şi de proprietarii de hoteluri sau restaurante. „Zona de depozitare a deşeurilor ar trebui împrejmuită cu gard şi, suplimentar cu un gard electric. Am constatat că la hotelurile care au implementat aceste măsuri că urşii nu mai vin, ci trec mai departe. De asemenea, ar trebui ca deşeurile să fie ridicate cât mai des, iar containerele să fie igienizate cu substanţe care să îndepărteze mirosurile”, a explicat reprezentantul SVSU Braşov.
Acesta a precizat că pentru împrejmuirea unei platforme de depozitare cu gard electric se ridică la câteva sute de lei.

Vestea bună vine de la Garda Forestieră: pagube mai mici
Chiar dacă urşii continuă o problemă pentru gospodării, reprezentanţii Gărzii Forestiere Braşov (care acoperă judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) susţin că în anul 2023, pagubele au fost mai mici decât în anul anterior. „O explicaţie a acestei tendinţe ar fi că proprietarii şi-au gestionat mai bine gospodăriile şi au asigurat o pază mai bună. De asemenea, din primele estimări, anul acesta pagubele raportate sunt mai mici decât anul trecut. Cred că acest lucru se întâmplă şi ca urmare a aprobării unor noi acte normative, care permit recoltarea urţilor”, a declarat marţi, 27 august, după şedinţa Colegiului Prefectural Braşov, Sandu Mihalte, inspector şef al Gărzii Forestier Braşov.
Conform datelor prezentate în şedinţa Colegiului Prefectural Braşov, anul trecut, pentru judeţul Braşov, de Garda Forestieră a emis o decizie pentru constatarea şi evaluarea pagubelor produse e urs culturilor agricole şi animalelor domestice. Valoarea aprobată a pagubelor a fost de 4.583 de lei.