Recensământ 2011: Peste 40.000 de brașoveni plecați în străinătate

Municipiul Brașov a pierdut cei mai mulți locuitori. Unul din cinci brașoveni a migrat între ultimele două recensăminte. Ion Popescu, directorul Direcției Județene de Statistică Brașov, a declarat, ieri, că județul Brașov a pierdut în perioada 2002-2011 14,9% din populația stabilă. În cifre absolute, așa cum arătam și săptămâna trecută, numărul brașovenilor din județ a scăzut cu 83.586, de la 589.028 la 505.442 de persoane. Dacă la județe, Brașovul se află abia pe locul zece în funcție de scăderea numărului de locuitori între cele două recensăminte, la municipii, Brașovul este primul după București în această statistică. Practic, între cele două recensăminte, municipiul Brașov a pierdut 19,9% din populație, numărul locuitorilor scăzând cu 56.635 de persoane, de la 284.596 la 227.961 de persoane. Astfel, dacă până acum populația municipiului era mai mare decât a celorlalte localități din județ la un loc, potrivit ultimului recensământ, municipiul Brașov mai reprezintă doar 45,1% din totalul populației județului. „Scăderea numărului de locuitori se datorează exclusiv migrației. Dacă ne-am fi luat doar după sporul natural, ar fi trebuit să avem cu 2.500 de persoane mai mult în 2011 decât în 2012”, a mai spus sursa citată. „Potrivit datelor pe care le-am strâns de la vecini, 29.977 de locuitori ai județului sunt plecați la muncă în străinătate. Dacă adăugăm acestora și o mare parte din cei 14.800 de brașoveni care au fost temporar absenți pe perioada desfășurării recensământului, înseamnă că peste 40.000 de brașoveni sunt plecați la muncă în străinătate”, a declarat Popescu. Termenul de „temporar absenți” se aplică în cazul celor care sunt plecați din țară pentru o perioadă mai mică de un an. Scăderi importante în mediul urban Cea mai mare scădere a numărului de persoane s-a înregistrat în mediul urban. De altfel, printre cele 40 de localități în care numărul de locuitori a scăzut se află toate orașele și municipiile Brașovului. În Victoria, populația a scăzut cu 22% (7.067 de persoane în 2011 față de 9.059 în 2002), Făgăraș – 21,6% (28.330 – 36121), Brașov – 19,9% (227.961 – 284.596), Codlea – 18,3% (19.836 – 24.286), Zărnești 14,3% (21.681 – 25.299), Rupea – 13% (5.011 – 5.759), Ghimbav – 11,2% (4.539 – 5.112), Săcele – 10,1% (26.907 – 29.915) și Râșnov – 8,9% (14.081 – 15.456). „Toate aceste scăderi se datorează migrației, foarte multe persoane din județ și minicipiul Brașov, dar și din Țara Făgărașului au plecat în străinătate" a precizat Ion Popescu. Sunt însă și zone care au o creștere a populației. Zonele aflate în apropierea orașelor au cunoscut o sporire a numărului de locuitorilor cu peste 30%. Aici pe primul loc este Sânpetru care are un plus de aproape 1.200 de persoane, aproape o treime din locuitori ajungând aici între cele două recensăminte, urmat de Hărman și Budila cu câte 700 de persoane fiecare, cu o populație în creștere cu 17,56% și, respectiv, 18,08%. Brașovul – locul 32 la numărul de clădiri, locul 12 la locuințe Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului, numărul clădirilor din județ a crescut în perioada amintită cu 2,2%, de la 89.736 la 91.738, în timp ce numărul locuințelor a crescut cu 3,3%. „S-a schimbat structura față de 2002 – atunci 75,2% din locuințe erau în mediul urban, acum doar 74% mai sunt la orașe”, a spus Mihaela Pâtea, director executiv adjunct al DJS Brașov. „Suntem, după București, județul cu cele mai multe locuințe într-o clădire – 2,15 locuințe, și avem cea mai mare suprafață a unei camere de locuit – 20,8 metri pătrați, față de 16,8 metri pătrați în 2002. La nivel național media este de 17,5 metri pătrați. Atunci suprafața medie a unei locuințe era de 39 de metri pătrați, iar acum aceasta a crescut la 51 de metri pătrați”.