Realitatea din şcoli, văzută de la Braşov: „Majoritatea sunt pe ideea «dă-i să meargă»”

4 din 10 elevi români sunt analfabeţi funcţional, arată cel mai recent studiu naţional. Raportul a fost întocmit de o platformă educaţională, în colaborare cu Ministerul Educaţiei. Numai un elev din 10 are capacitate de a înţelege corect mesajul unui text. De asemenea, România este pe ultimele locuri în Europa raportat la rezultatele testelor PISA. În acest context, redacţia BizBraşov.ro a primit o posibilă explicaţie cu privire la cauzele acestor rezultate dezastruoase ale învăţământului românesc.
Explicaţia vine de la un elev de clasa a 10-a care studiază la, probabil, cel mai bun Colegiu Naţional din Braşov şi unul dintre cele mai bune din România. Din motive lesne de înţeles, nu vom face publice nici numele colegiului şi nici numele elevului, dar vă prezentăm integral opiniile acestuia cu privire la cum este şi, mai ales, la cum ar trebui să fie şcoala, din punctul de vedere al elevilor care chiar vor să înveţe.

„Simt că majoritatea profesorilor nu dau doi bani pe elevi”
„Din punctul meu de vedere, sistemul de învăţământ românesc din ziua de astăzi este foarte departe de ceea ce ar trebui să fie, din toate punctele de vedere.
Şcoala, simt eu că nu învaţă copiii mare lucru, din mai multe motive:
- majoritatea profesorilor sunt pe ideea «dă-i să meargă» şi «sunt plătit să parcurg (x) materie în (y) timp».
- în momentul în care toate orele sunt pe aceeaşi frecvenţă plictisitoare şi lipsită de orice fel de informaţii captivante, copiii, (cel puţin eu), se întreabă: «la ce îmi vor folosi aceste informaţii în viitor?». Părinţii răspund «o să înţelegi tu, îţi dezvoltă creierul». Au dreptate, nu? În teorie da, în practică… nu.
- din cauza faptului că greşelile la tablă sau la ascultare sunt pedepsite cu note proaste, minusuri şi aşa mai departe, şcoliile îşi «eşuează» elevii foarte grav.
- copiii nu sunt atraşi să simtă şi să gândească «mamă, ce-mi place principiul I al termodinamicii, hai să învăţ mai multe», când la orele de fizică din clasa a 10-a ţi se prezintă nişte informaţii de care nu ai auzit în viaţa ta, se aşteaptă să întelegi din prima, după care se trece la probleme de bac. Vi se pare normal? Mie nu.
- ca urmare, eu gândesc în felul următor: «hai să încerc să citesc lecţiile, că poate  înţeleg ceva şi după aceea mă chinui cu nişte probleme că altfel iau 2 la test sau mă scoate la tabla şi tot 2 iau. Pentru că asta e singura opţiune pe care o am…»”.
Elevul îşi continuă, dezamăgit de ce se întâmplă în scoală, „manifestul” scris:
„Simt ca majoritatea profesorilor nu dau doi bani pe elevi. Nu-i interesează dacă elevii sunt interesaţi de ce anume se predă sau dacă înţeleg ce se predă. Majoritatea profesorilor nici măcar nu încearcă să facă materia uşor de înţeles, cu exemple simple, digerabile, imaginabile. NU. Profesorii tratează materia ca atare. Cine a înţeles, bine, cine nu, iar bine! Observ o lipsă de interes profundă din partea profesorilor. Dar, când vine vorba de dat note mici, aproape nici un profesor nu se «reţine».
Mă deranjează şi comentariile inutile ale profesorilor în momentul în care un elev nu a înţeles ceva sau a înţeles greşit, sau a spus ceva greşit la ore. De prea multe ori se fac comentarii care îi fac pe elevi să se abţină de la a mai participa la ore, pentru a nu fi umiliţi sau pedepsiţi. Dar, în acelaşi timp vin şi ne cer nouă respect, că până la urmă, li se cuvine, nu?”.

„Dacă tot ne ţin 6-7, uneori 8 ore pe zi la şcoală, ar trebui să implementeze o parte de dezvoltare personală obligatorie, fiindcă altfel ne incapacitează pe viaţă”
Adolescentul în vârstă de 16 ani oferă şi posibile soluţii:
„De asemenea, mi se pare o mare greşeală să pui toţi copiii la grămadă să înveţe aproape aceleaşi lucruri, când unul va deveni doctor, iar altul va fi şef de şantier.
Dacă tot ne ţin 6-7, uneori 8 ore pe zi la şcoală, ar trebui să implementeze o parte de dezvoltare personală obligatorie, fiindcă altfel ne incapacitează pe viaţă.
Câţi copii se vor putea descurca în viaţa de zi cu zi peste 10 ani dacă nu i-ai învăţat în şcoală şi cum să se descurce? Şi nu mă refer aici la cum să repare o chiuvetă sau cum să facă o ciorbă de perişoare (deşi şcoala ar trebui să aibă şi o parte practică, în care te învaţă chestii pe care CHIAR le vei folosi în viaţă, spre deosebire de multitudinea de teorie inutil predată acum la şcoală), ci mă refer la cum să GÂNDEASCĂ în anumite situaţii, cum să socializeze, cum să-şi rezolve problemele sau cum să-şi controleze emoţiile.
Şi nu vorbesc în necunoştiinţă de cauză. Mă uit şi la colegii mei, cei mai mulţi dintre ei au ajuns prizonierii acestui sistem oribil de învăţământ. Am realizat, din interacţiunile mele cu unii dintre ei, că nu au socializat prea mult în viaţa lor, nici nu au prea ieşit pe afară, la aer liber. I-am şi întrebat pe unii dintre ei, care au confirmat că nu au practicat niciun sport în viaţa lor şi că rareori ies din casă sau participă la evenimente sociale.
Şcoala ar trebui să fie DISTRACTIVĂ. Sau cel puţin interesantă, dacă se aşteaptă cineva ca aceşti copii să rămână cu ceva folositor după 12 ani de studiu.
Altfel, majoritatea vor merge în continuare pe ideea de frică şi vor învăţa pentru note, nu pentru ca le place sau îi interesează ce învaţă.
Şcoala trebuie făcută uşor de înţeles şi captivantă, altfel nu va avea niciun efect asupra generaţiilor următoare.
Hai să fim serioşi, câţi copii se vor face avocaţi, doctori sau vor ajunge academicieni?
Dacă nu se schimbă nimic, marea majoritate vor ajunge, în continuare, analfabeţi funcţional!” se încheie „manifestul” elevului braşovean.

MINISTRUL EDUCAŢIEI CONFIRMĂ
Ministrul Educaţiei, Daniel David, confirmă evaluarea „sistemului” făcută de elevul braşovean. În prima conferinţă de presă susţinută în calitate de ministru al Educaţiei, David a declarat, printre altele: „Rezultatele la testele PISA nu sunt încurajatoare şi cine nu recunoaşte lucrul ăsta, cred că nu are o abordare raţională. Întâi hai să recunoaştem că avem o problemă în acest transfer de competenţe (n.r. - de la profesor la elev). Este o problemă”. A confirmat de la nivel de ministru exact ce spune elevul de clasa a 10-a.
„Într-o formulare din filozofia ştiinţei, noi spunem că uneori cel mai practic lucru e o teorie bună. O teorie bună îţi dă sensuri, semnificaţii, îţi oferă cultură, te transformă într-un individ mai greu manipulabil şi mai puţin sensibil la conspiraţionism”, a completat  ministrul Educaţiei.
Potrivit ministrului, pe lângă profesorul motivat şi bine echipat,  contează foarte mult curriculum, care porneşte de la stabilirea planurilor cadru, programele, manualele. „Atunci când o să văd un elev că deschide un manual şi trece dincolo de lecţia pe care trebuie să o facă la şcoală şi-l citeşte cu curiozitate şi vezi că îi place, întoarce paginile şi merge înainte, ăla este un manual bun. Dacă nu-i curios să vadă după lecţia doi, la care sunt acum, ce urmează şi ce este acolo, nu vreau să spun că e un manual prost, dar nu este unul inspirational”, a explicat ministrul David.
Ministrul a spus că ai nevoie de profesori motivaţi şi pregătiţi în metode moderne de predare, iar ca să ai un profesor motivat, trebuie să aibă un salariu decent, rezonabil, conform rolului pe care îl are în societate. „Eu mă uit în ultimii ani şi văd că cei mai mulţi absolvenţi, mă uitam ca rector de la UBB, nu prea alegeau să meargă în preuniversitar (n.r. ca profesori), nu erau motivaţi. Deci avem nevoie să gândim foarte bine nivelul de salarizare”, a spus ministrul.
Nu e prima oară când Daniel David vorbeşte despre pregătirea profesorilor şi calitatea manualelor. „După ce lucrăm la programe sau în paralel, dar mai degrabă după ce lucrăm la programe, trebuie începute programele de training pentru profesori şi de asemenea trebuie regândite, după mine, manualele”, a spus ministrul cu o zi înainte de conferinţa de presă de astăzi. (BizBraşov.ro)