Războiul din Ucraina – ziua 21

Războiul din Ucraina ar provoca poluarea aerului în România
Platformele care măsoară calitatea aerului au indicat în ultimele două zile niveluri mari de poluare în Europa de Est. Una dintre cauze ar putea fi războiul din Ucraina, transmit specialiştii în domeniu. Niveluri de poluare peste limita normală au fost sesizate pe trei platforme diferite de monitorizare a aerului.
Organizaţia de mediu Agent Green spune că de vină ar putea fi emisiile poluante provocate de războiul din Ucraina, care depăşesc graniţele acestei ţări. Mai ales că hărţile arată poluare inclusiv în vestul Ucrainei.
Hărţile de monitorizare a calităţii aerului indică zone roşii în Europa de Est, în ţări ca Polonia, Slovacia, Serbia, Ungaria, vestul Ucrainei şi România. Acum 24 ore, pe platforma Airly, senzorii indicau niveluri de 2-3 ori mai mari decât valorile normale. Potrivit activiştilor de mediu de la Agent Green, din cauza scumpirii gazului, mulţi se încălzesc acum cu lemn şi cărbune, iar focul duce la degajări mari de fum. În România, peste 40% din gospodarii se încălzesc cu lemn.

Finanţaţi cu 3,5 miliarde de dolari
Joe Biden, preşedintele SUA, a făcut ieri noi declaraţii pe marginea războiului din Ucraina. Preşedintele american a anunţat că Statele Unite vor ajuta financiar, umanitar, dar şi cu arme Ucraina. „Vom rămâne pe poziţii. Vom face tot ce este posibil pentru a înceta acest tragic şi inutil război”, a declarat Joe Biden.
Ajutorul adiţional pentru armata din Ucraina are o valoare de 800 de milioane de dolari, potrivit USA Today. Oficialul de la Casa Albă a anunţat că scopul SUA este ca „Vladimir Putin să plătească!”, „un lider autocrat” care agresează Ucraina. „Aceste atrocităţi scandalizează întreaga lume”, a adăugat preşedintele Biden, potrivit CNBC. „Vom pune presiuni suplimentare pe economia rusească”, a mai transmis preşedintele democrat.
200 de milioane de dolari au fost alocate anterior de SUA, pentru Ucraina, iar noua tranşă este de 800 de milioane de dolari. În total, ajutorul militar este de 3,5 miliarde de dolari, informează The Guardian.
„Armamentul include sisteme anti-rachetă, sisteme anti-blindate de mare precizie, lansatoare de grenade şi drone, ceea ce demonstrează angajamentul nostru de a trimite armament de calitate şi de ultimă generaţie. Va sosi şi mai mult ajutor pentru Ucraina. Vreau să fiu sincer cu dumneavoastră: această luptă se poate dovedi lungă şi dificilă”, a mai declarat, ieri, Biden.
SUA va trimite arme în Ucraina, dar nu va avea trupe în estul Europei. Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a confirmat miercuri această informaţie. Stoltenberg a spus că aliaţii sunt uniţi în decizia de a nu desfăşura forţe la sol în Ucraina sau în spaţiul aerian „pentru că avem responsabilitatea de a ne asigura că acest război nu va escalada dincolo de Ucraina”.
Între timp, Rusia şi-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu SUA, în contextul în care negocierile cu Ucraina merg într-o direcţie mai degrabă pozitivă, comparativ cu cele petrecute în ultimele săptămâni.

Sentiţa de la Haga
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a decis miercuri că Rusia trebuie să oprească imediat atacurile în Ucraina. „Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean", a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga. Procesul a fost cerut de Ucraina, care a acuzat Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi a cerut curţii să ordone încetarea imediată a ostilităţilor.
Rusia a anunţat ieri că este dispusă să organizeze un summit între preşedintele Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a precizat că nu trebuie să fie o „întrevedere de dragul întrevederii".