Războaie hibride şi militarizarea MAI

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind apărarea naţională a României. Noua lege aduce în discuţie şi conceptul de ameninţări hibride la adresa securităţii României. Ea va permite şi intervenţii în afara teritoriului ţării noastre. Astfel de acţiuni nu se limitează doar la trupele militare, ci pot implica şi alte tipuri de intervenţii, în scopul contracarării acestor ameninţări hibride. Aceste intervenţii pot fi iniţiate la recomandarea preşedintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „Preşedintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor români aflaţi în pericol în afară teritoriului naţional”, aflăm din proiect.
În plus, proiectul introduce o nouă definiţie pentru forţele „destinate apărării”. Acesta include atât forţele armate cât şi forţele de protecţie. În categoria forţelor armate intră Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS şi Serviciul Secret al Ministerului Afacerilor Interne (DGPI). Forţele de protecţie includ Poliţia, Poliţia de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Proiectul de lege mai prevede că, în situaţia stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat, personalul angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) poate fi supus militarizării.  Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor. Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei, prevede documentul.
Apoi, legea apărării propune şi instituirea unei entităţi noi denumite Centrul Naţional Militar de Comandă (CNMC) care va fi responsabilă cu coordonarea şi conducerea tuturor forţelor de apărare, inclusiv a trupelor NATO desfăşurate în România.
Mai mult, documentul subliniază şi importanţa integrării şi interoperabilităţii forţelor armate româneşti cu cele ale NATO şi ale Uniunii Europene, iar acest aspect reflectă responsabilităţile pe care România şi le-a asumat ca membru al acestor organizaţii, evidenţiind angajamentul său ferm faţă de cooperarea internaţională în domeniul securităţii.