Rate mai mari pentru românii cu credite în franci elveţieni

Cei aproape 200.000 de români care au credite în franci elveţieni cu o valoare cu-mulată de circa 2 miliarde de franci vor fi afectaţi de aprecierea puternică a monedei elveţiene, urmând să plătească la bancă mai mult cu 300 lei pe lună la o rată medie de 500 de franci, după ce cursul a explodat ieri la peste 4,32 lei/franc, atingând un maxim istoric.
BNR a anunţat joi un curs de 4,3287 lei/franc, în creştere cu 15,7% faţă de nivelul de miercuri. Francul elveţian, văzut până acum ca o monedă de refugiu de către investitori, s-a apreciat într-o singură zi cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar.
Unele voci au sugerat că împrumuturile în franci elveţieni ar trebui convertite în lei la cursul din momentul acordării, după un model aplicat în Ungaria. Bancherii au spus însă că le-au dat clienţilor franci în momentul semnării contractului şi aceştia s-au angajat să plătească înapoi tot franci.

4,7% din credite sunt în franci elveţieni
Ponderea creditelor în franci elveţieni este de 4,7% din total, iar aprecierea francului elveţian nu este de natură să afecteze stabilitatea sistemului bancar din România, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.
„A fost o emoţie de început. Între timp lucrurile s-au liniştit. Aprecierea francului elveţian nu este de natură să afecteze stabilitatea sistemului bancar din România“, a declarat Suciu pentru ZF.
Populaţia şi companiile aveau la finele lunii noiembrie credite contractate în valoare de 214 mld. lei. Creditele în valută au însumat 120 mld. lei, iar creditele în lei ale gospodăriilor şi companiilor au însumat 94 mld. lei. Numărul clienţilor cu credite în franci elveţieni este estimat la sub 200.000 de persoane. Un număr de 55.000 de debitori persoane fizice şi juridice au credite în franci elveţieni cu o valoare mai mare de 20.000 de lei echivalent.
Creditele în franci elveţieni au fost aduse pe piaţa locală de ungurii de la OTP în 2005, iar ulterior mirajul dobânzilor mici (chiar mai mici decât cele percepute la creditele în euro) a fost propagat în piaţă de bănci precum Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Banca Românească şi Piraeus. Zeci de mii de clienţi s-au împrumutat în 2006-2007, când cursul de schimb era de 2,2 lei/franc, dar plătesc în prezent rate la un curs mai mare.
Bancherii au primit în vara anului trecut undă verde de la BNR să-şi cureţe portofoliile de credite şi să scoată în afara bilanţurilor toate împrumuturile neperformante provizionate integral. Mai multe tranzacţii cu portofolii de neperformante s-au realizat în iulie, cea mai mare fiind operaţiunea prin care Volksbank a vândut credite de aproape o jumătate de miliard de euro. Volksbank este una dintre băncile care au vândut credite în franci elveţieni în perioada de boom, iar la un moment dat ajunsese să deţină jumătate din stocul de credite acordate în această monedă. Clienţii cu credite în franci elveţieni au fost cei mai afectaţi de criza financiară începută în anul 2008 din cauza creşterii cursului.
Creditele în franci elveţieni au fost în mare parte garantate şi au avut dobânzi mici, ceea ce a compensat o parte din creşterea cursului de schimb. Sumele restante la franci elveţieni au coborât la circa 15% din stocul de credite, dar înainte de curăţarea portofoliilor ajunsese la 25%. Bancherii au spus că nu aceste împrumuturi le-au dat cele mai mari bătăi de cap, ci creditele de consum fără garanţii în lei.

BNR: Soluţiile trebuie găsite între bănci şi debitori
Băncile trebuie să evalueze individual cazurile pentru creditele în franci elveţieni şi să găsească soluţii împreună cu fiecare client în parte, aşa cum Banca Naţională a "încurajat întotdeauna" instituţiile de credit, a declarat vineri pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
"Banca Naţională a încurajat întotdeauna soluţiile individuale, de la caz la caz, discuţii între debitor şi bancă, cred că este primul aspect de care trebuie ţinut cont şi, dacă este să vorbim de soluţii de sistem, trebuie să nu vorbim de una discriminatorie în raport cu ceilalţi debitori în alte valute", a afirmat Suciu.
El a arătat că băncile sunt cele care trebuie să-şi evalueze cazurile cu probleme şi să găsească soluţii, în concordanţă cu capacitatea lor de a răspunde la această situaţie. La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.
Suciu a precizat că nu au fost stabilite încă detalii privind vizita ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, la BNR, dar că este binevenit. "BNR este dispusă la orice discuţie cu toate instituţiile statului şi vom pune la dispoziţie toate datele pe care le avem. (...) Evident că se poate discuta orice (privind soluţiile - n.r.), dacă cineva îşi asumă anumite costuri, fie băncile, fie bugetul, pentru că implică anumite costuri", a spus Suciu.
Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier. "I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri", a spus Ponta.