Râşnovul îşi pregăteşte populaţia: Luăm în calcul să reducem debitul de apă în timpul nopţii

Reţeaua de apă din Râşnov a „cedat” anul acesta, întreruperile de apă pentru remedierea unor avarii fiind, deja, la ordinea zilei. De altfel, pentru a le comunica oamenilor care este situaţia reţelei de apă din Râşnov, primarul oraşului a organizat vineri, 11 aprilie, o conferinţă de presă, în care a spus că problema sistemului de alimentare cu apă este una „sistemică”, nu „punctuală”.
Conform primarului Râşnovului, Horia Motrescu, sistemul de alimentare cu apă a oraşului se confruntă cu două mari probleme: starea reţelei de distribuţie şi cantitatea insuficientă de apă.
În opinia lui, în situaţia de faţă s-a ajuns din lipsa corelării dezvoltării oraşului cu resursele disponibile. Potrivit acestuia, în ultimele trei decenii nu s-a investit nimic în suplimentarea resurselor de apă, dar au fost aprobate sute de PUZ-uri şi PUD-uri care au extins suprafaţa construibilă a oraşului cu 60%. „La acest moment, există planuri pentru construirea a încă 37 de blocuri, care vor aduce încă 1.800 de familii în localitate”, a exmplificat Motrescu.

Principala investiţie în sistemul de alimentare cu apă, iniţiată în anul 2014, dar tot la stadiul de „idee”
Mai exact, primarul a menţionat că una dintre captările de apă, cea din zona Glăjărie, a fost realizată în anul 1966 şi răspundea necesităţilor din acea perioadă. „Au trecut 60 de ani, captarea a rămas aceeaşi, dar oraşul a crescut. Au apărut noi zone construite, iar pentru noi proiecte au fost elaborate PUZ-uri. Numărul populaţiei a crescut, suntem aproximativ 18.500 locuitori, iar resursa de apă a rămas aceeaşi”, a declarat Motrescu.
În opinia primarului, la nivelul oraşului nu au fost derulate investiţii ample în infrastructura edilitară, pe care le-ar fi considerat normale în contextul declarării Râşnovului drept staţiune turistică. „Singurul proiect care ar fi răspuns nevoilor comunităţii a fost iniţiat în anul 2014 şi viza extinderea reţelei de alimentare cu apă şi a canalizării în zona Glăjărie. Eu am primit acest proiect mai mult la stadiul de idee, nu de proiect. Am preluat un Studiu de fezabilitate, recepţionat de fosta administraţie, care necesita anumite avize. Dintre acestea (avize, n.r.) 50% erau avize expirate, iar celelalte nu fuseseră obţinute. Nu exista contract de finanţare, nu exista echipă de implementare, iar colaborarea cu elaboratorul era una defectuoasă. Între timp, am depus documentaţia pentru avizele care au expirat şi am reuşit să obţinem unele dintre cele care nu au fost eliberate anterior am stabilit o echipă de implementare şi sperăm ca în luna iulie să semnăm contractul de finanţare (prin Programul Naţional Anghel Saligny, n.r.)”, a declarat Motrescu.
Acest proiect, a continuat edilul, va trebui implementat în 30 de luni, perioadă în care trebuie realizată documentaţia tehnică şi trebuie finalizate lucrările.
Investiţia este estimată la 37 de milioane de lei , din care a fost aprobată prin Programul Anghel Saligny suma de 20 milioane de lei, iar diferenţa va fi acoperită de la bugetul local (17 milioane de lei). „Am fost la Ministerul Dezvoltării (care gestionează Programul Anghel Saligny, n.r.), am solicitat mai mulţi bani, iar secretarul de stat cu care am discutat mi-a transmis faptul că, în primul rând, ar trebui să semnăm contractul de finanţare”, a menţionat Motrescu.
O altă captare din care este alimentat Râşnovul, cea din zona Colţii Cheii, este şi ea cu probleme, a continuat edilul. „Am găsit acolo o zonă neintabulată. Am făcut acest lucru. Nu există electricitate şi am făcut demersuri în acest sens. Nu am găsit reţelele din zona captării. Am semnat un contract care, de luni (14 aprilie, n.r.) va face prospecţiuni pentru detecţia reţelei. Sursa de apă s-a diminuat (din cauza perioadelor de secetă – n.r.), dar nu înţeleg de ce nu s-a decolmatat reţeaua”, a explicat Motrescu.
Tot pentru suplimentarea debitului, el a anunţat că se vor face studii hidrotehnice.

Sunt zile în care consumul de apă depăşeşte resursa disponibilă
Primarul Râşnovului a menţionat că sunt zile în care resursa de apă a oraşului depăşeşte resursa disponibilă şi apar efecte în lanţ: „Această situaţie necesită intervenţii la Gospodărirea de apă de pe Dobrice (unde este un rezervor de apă) şi, drept urmare, apar avarii în reţea”.
Alexandru Enescu, directorul Serviciului de Utilităţi Publice Râşnov (operatorul local de apă), a precizat că problema debitului de apă a fost amplificată şi de seceta de anul trecut, când pânza freatică a scăzut foarte mult.
„În special, vinerea şi sâmbăta, consumul este mai mare decât debitul asigurat de izvoare”, a completat Enescu.
Conform evidenţelor Primăriei Râşnov, consumul mediu în oraş este de 28 de litri pe secundă, iar prin realizarea noii aducţiuni din zona 7 Izvoare luată în calcul de autorităţi, ar urma ca debitul să fie suplimentat cu 30 de litri pe secundă.  

Apă mai puţină în timpul nopţii
Reprezentantul Serviciului de Utilităţi Publice a spus că o soluţie pe termen scurt privind alimentarea cu apă este reducerea debitului în timpul nopţii.
„Este în discuţie cu primarul Râşnovului limitarea distribuţiei apei în timpul nopţii, pentru a se putea livra pe tot parcursul zilei. În caz contrar, există riscul ca în timpul zilei să fie perioade în care să fie sistată livrarea. Acest lucru ne va permite ca în timpul nopţii să umplem bazinele”, a declarat Enescu.
Un termen privind instituirea acestei măsuri nu a fost anunţat.

Explicaţie pentru avariile din ultima perioadă
Alexandru Enescu a amintit de incidentul din perioada 14 – 16 martie, când mâlul de la o exploatare forestieră a ajuns în reţeaua de apă şi a fost nevoie de întreruperea alimentării, iar de atunci, avariile s-au ţinut lanţ.
„Realimentarea sistemului de distribuţie se face treptat. Această situaţie a făcut ca în anumite zone să apară goluri de aer, care au crescut presiune ape conducte, pe branşamente, pe anumite porţiuni care erau mai sensibile, mai vechi şi au cedat. Au apărut apoi o serie de defecte ale reţelei”, a spus Enescu.
De altfel, el a ţinut să menţioneze că intervenţiile au fost asigurate de cei şapte salariaţi ai serviciului, iar utilaje nu existau.  
De la începutul anului, au fost 27 de intervenţii ce au vizat remedierea unor avarii la reţeaua de apă a oraşului, iar în anul 2024 au fost 123 de defecţiuni.
Pe de altă parte, pentru ca sistemul de alimentare să poartă fi gestionat şi monitorizat cât mai eficient, Enescu a anunţat că urmează să se monteze debitmetre (pentru monitorizare debitului de apă şi identificarea eventualelor pierderi), dar şi a unor aerisitoare automate pe toată lungimea aducţiunii, astfel încât să nu se mai repete problemele cu „golurile de aer”.
În ceea ce priveşte aducţiunea de la Dobrice, reprezentantul Serviciului de Utilităţi Publice a spus că la aceasta ar urma să fie instalat un sistem automatizat.