Râşnovul devine cetatea filmului istoric între 1 şi 10 august

Luna august debutează cu un regal de filme la Râşnov, cu ocazia organizării celei de-a VI-a ediţii a Festivalului de Film Istoric, care se va desfăşura între 1 şi 10 august în Cetate şi la Cinematograful Amza Pellea. Ediţia din acest an va fi deschisă de cea mai recentă producţie a regizorului Nae Caranfil, „Closer to the moon”, şi de concertul trupei de rock alternativ Byron. „Mă bucur că acest eveniment care a debutat în 2009, printr-un program cu finanţare europeană, are continuitate şi a devenit o tradiţie pentru oraşul Râşnov, pe baza unor parteneriate de încredere. Am reuşit de la un an, la altul să atragem tot mai mulţi parteneri, astfel că din costurile de organizare, care se ridică la suma de 40.000 de euro, finanţarea pe care o acordăm de la bugetul local este de 25%, respectiv 10.000 de euro. Acest festival de film contribuie an de an la impunerea oraşului Râşnov drept capitală a filmului istoric în România. Festivalul include proiecţii de filme şi documentare inedite, dezbateri cu istorici şi martori ai evenimentelor istorice, discuţii cu actori şi regizori, prezentări de carte, concerte şi expoziţii”, a precizat primarul Râşnovului Adrian Veştea.
Ediţia 2014 va celebra împlinirea a 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, 25 de ani de la Revoluţia din 1989 şi 30 de ani de la Olimpiada de la Los Angeles din 1984, care va fi marcată prin prezenţa mai multor sportivi români de marcă. Festivalul de Film de la Râşnov va găzdui şi Şcoala de Vară ASTRA, în cadrul căreia 15 studenţi şi masteranzi pasionaţi de istorie vor participa gratuit la toate evenimentele festivalului şi vor beneficia de acoperirea costurilor de cazare şi masă. Festivalul este unicul eveniment de profil din sud-estul Europei, iar organizatorii festivalului sunt Primăria Râşnov, Institutul European pentru Itinerare Culturale şi Asociaţia Mioritics.

Un eveniment cheie pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală
„Este un lucru deosebit, un festival la care am visat atunci când am acceptat să preiau conducerea Cetăţii Râşnov, a ajuns la un nivel la care, sincer, nu am visat niciodată. Mă bucur că de la an la an nu numai bugetul festivalului creşte, dar şi partenerii care vin alături de noi. Mă bucur că a devenit o obişnuinţă în turismul cultural românesc să se vorbească despre Festivalul de Film Istoric de la Râşnov, începând de la criticii de film — Irina Margareta Nistor sau Tudor Caranfil, până la miniştrii culturii care au lăsat ceva în urma lor. Vorbim aici de Ion Caramitru şi Toader Paleologu care au contribuit mult la recuperarea Cetăţii Râşnov. Apreciez şi ideea primarului Braşovului George Scripcaru de a aduce alături de municipiul Braşov şi celelalte localităţi din zonă în vederea obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 şi cred că Festivalul de Film Istoric pe care îl organizăm la Râşnov va fi un punct forte în depunerea candidaturii”, a explicat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, care este şi iniţiatorul şi directorul acestui festival. Organizatorii mizează pe participarea a peste 12.000 de vizitatori, în cele zece zile de evenimente.

Filme şi invitaţi pe măsură
În cadrul festivalului vor rula peste 40 de filme documentare şi de ficţiune, vor fi zece evenimente speciale, cărora li se vor adăuga dezbateri legate de temele festivalului din acest an, fiind peste 40 de invitaţi speciali, dar şi trei expoziţii şi un târg de carte.
Printre producţiile ce vor fi proiectate la Festivalul de Film Istoric se numără documentarele „Ultima redută”, regizat de Nicholas Dimăncescu, „În spatele cortinei” de Bogdan Mustaţă şi „Premier Noël dans les tranchées”, în regia lui Michael Gaumnitz, „Une promesse”, cel mai recent film al regizorului francez Patrice Leconte, excepţionalul „La grande illusion” a lui Jean Renoir, drama „La France” semnată de Serge Bozon, „Die Männer der Emden”, regizat de Berengar Pfahl şi „Walesa: Man of Hope”, în regia lui Andrzej Wajda. O parte dintre filme vor rula în cinematograf, iar peliculele care vor fi prezentate după ora 21.00, vor rula în Grădina Cetăţii. „Dacă anii trecuţi, ne gândeam că zece zile de festival este prea mult, acum, deja sunt insuficiente. Ne bucurăm că am reuşit să aducem şi parteneri care să ne sprijine financiar. Toate filmele care vor fi prezentate vor avea o strânsă legătură cu prelegerile, astfel că folosim filmul ca artă cinematografică, dar şi ca suport la discuţiile pe care le vom avea. Vom avea şi filme noi, dar şi filme realizate în Basarabia, ţinând cont că va fi organizată şi o Şcoală de Vară pentru tinerii din Basarabia”, a precizat Mihai Dragomir, preşedintele Asociaţiei Mioritics.
Dezbaterile vor analiza temele festivalului, iar printre lectori se numără personalităţi precum istoricii Adrian Cioroianu, Horia Şerbănescu, Georgeta Filitti şi Liviu Tofan, jurnalistul Sever Voinescu, profesorul Laurenţiu Damian, eseistul Theodor Paleologu, ambasadorii Sergiu Celac şi Sorin Ducaru sau economistul Ionuţ Dumitru. Ambasadorul Slovaciei, Excelenţa Sa Jan Gabor şi profesorul Jan Rydel din Polonia vor fi printre lectorii străini ai Şcolii de Vară.

Fanfara Armatei Libaneze, oaspete de seamă
A doua zi de festival va aduce la Râşnov fanfara Armatei Libaneze, a cărei prestaţie artistică va fi asezonată cu preparate tradiţionale, urmată pe 3 august de un recital Ozana Barabancea (voce) şi Puiu Pascu (pian). Un eveniment special din cadrul ediţiei din acest an este proiecţia filmului mut „Tabu” (în regia lui Friederich Wilhelm Murnau) cu sound-design live. Pe data de 8 august, Cetatea Râşnov va găzdui concertul lui Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, iar pe 9 august va fi rândul trupei Celelalte Cuvinte. Festivalul va fi închis de trupa britanică The Flamenco Thief şi de Junetrip din Cluj.
Accesul la toate evenimentele din cadrul Festivalul este gratuit, în limita locurilor disponibile, iar la prelegeri vor avea acces cu prioritate studenţii înscrişi la Şcoala de Vară.

Expoziţii cu documente de arhivă inedite, în Cetate
Organizatorii Festivalului de Film Istoric au pregătit şi trei expoziţii speciale. Una dintre acestea este „Corneliu Coposu, un învingător”, care va rămâne în Turnul  Bathory din Cetatea Râşnov până pe 31 august 2014. Expoziţia conţine documente şi fotografii ca re ilustrează parcursul biografic al lui Corneliu Coposu, atât în viaţa politică, cât şi în îndelungata sa perioadă de detenţie. Vizitatorii vor avea acces la documente de arhivă inedite referitoare la intervalul în care Corneliu Coposu a fost închis la penitenciarul Râmnicu Sărat, unde a petrecut 8 ani de detenţie, în regim sever de izolare. O altă expoziţie, care va putea fi vizitată în Cetate până pe 7 septembrie este „Centenarul Marelui Război” , a lui Horia Şerbănescu. Expoziţia a fost gândită să reprezinte echidistant cele două blocuri militare din Primul Război Mondial. „Transnistria: temniţa limbii române” este titlul expoziţiei de fotografie şi al cărţii lansate de un artist român stabilit în Finlanda, Octavian Bâlea, care a călătorit în statul-fantomă şi a surprins atmosfera sumbră de pe străzi şi chipurile copiilor din şcolile româneşti. Nu mai puţin de 50 de fotografii vor fi expuse la Râşnov, cu prilejul Festivalului de Film Istoric. Instantaneele realizate în centrul civic al Tiraspolului, în faţa fostului sediu KGB sau a statuii lui Lenin, relevă o lume încapsulată în timpul istoric al universului sovietic. Expoziţia va rămâne în Cetate până pe 10 august.

Şcoală de vară pentru tinerii basarabeni
Un grup de tineri din Republica Moldova şi Ucraina va participa la Şcoala de vară „Istorie şi Cinema în Basarabia”, organizată în cadrul Festivalului de Film Istoric de la Râşnov. Cei 20 de participanţi vor avea ocazia să discute cu personalităţi ale lumii culturale româneşti şi vor avea acces la toate evenimentele Festivalului. Timp de zece zile, cei selectaţi vor lua parte la dezbateri, conferinţe, proiecţii de film, workshop-uri, excursii tematice, beneficiind de prezenţa unor specialişti reputaţi (istorici, politologi, sociologi, cineaşti, artişti vizuali etc). Tinerii îşi vor putea expune ideile cu privire la istoria şi cultura spaţiului din care provin.