Râşnovenii ne-au adus aminte că bazele Micii Uniri au fost puse la Braşov, în 1843

Peste 100 de oameni s-au prins ieri în Hora Unirii şi la Râşnov, în Piaţa Unirii, cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Mica Unire. La eveniment, pe lângă viceprimarul oraşului, Liviu Butnariu, şi alţi oficiali locali, a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. Manifestările au început cu întâmpinarea viceprimarului de către militarii de la Centrul 42 Comunicaţii şi Informatică de Sprijin din Râşnov, după care a fost intonat imnul de stat al României. A urmat un serviciu religios, apoi oficalii locali au adresat câteva cuvinte râşnovenilor. „Aşa cum a spus un lider al Partidului  Naţional Liberal, lecţia Unirii de la 1859 este şi aceea că o naţiune are, totuşi, ultimul cuvânt în ceea ce priveşte destinul său şi că voinţa naţională, exprimată de lideri puternici, curajoşi, devotaţi, poate schimba cursul istoriei”, a declarat viceprimarul Liviu Butnariu.  O altă lecţie a momentului de la 1859, a continuat viceprimarul, „este că în unire stă puterea unei naţiuni. Este o lecţie care îşi păstrează actualitatea, pentru că şi acum este nevoie să conştientizăm că vom fi mai puternici, mai buni, mai respectaţi în lume doar dacă vom înţelege că şansa noastră stă în unire şi înţelepciune. Dacă în trecut eram dezbinaţi de marile puteri, acum ne dezbinăm între noi, prin rivalităţi interne, adversităţi politice, prin condiţiile de trai şi de către pescuitorii în ape tulburi care ne vor slabi, pentru a ne putea manipula mai uşor. Să lăsăm deoparte ceea ce ne desparte şi să căutăm ceea ce ne apropie. Numai aşa vom fi la înălţimea înaintaşilor pe care îi omagiem astăzi”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, le-a reamintit râşnovenilor că „de fiecare dată când am ocazia, mă bucur să fiu alături de dumneavoastră, fiincă acesta este oraşul în care am avut o activitate de 12 ani de zile şi mă simt foarte bine în mijlocul vostru. Ziua de 24 ianuarie este extrem de importantă pentru noi, iar în aceste momente ar trebui să ne gândim şi mai mult la faptul că trebuie să fim uniţi, să lucrăm împreună. Doar în acest fel ţara poate merge înainte, pentru a realiza năzuinţele naţionale”.   
Un discurs a avut şi comandantul Centrului 42 Comunicaţii şi Informatică de Sprijin din Râşnov, colonelul Sorin Bălăşescu, care a spus că „La mijlocul secolului al XIX-lea soarta Moldovei şi a Ţării Româneşti se aflau în mâinile Imperiului Otoman şi al Rusiei Ţariste, care se opuneau unirii celor două principate. Unirea fusese afirmată clar, în data de 24 mai 1843, la Braşov, prin programul «Legământ, principiile noastre pentru reformarea patriei». După Revoluţia de la 1848, unirea a devenit problema centrală a vieţii politice româneşti, punând în mişcare masele largi ale poporului. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca mica Unire, reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova şi Ţara Românească. Adunările ad-hoc au adoptat în Moldova, în luna octombrie a anului 1857 rezoluţii asemănătoare care cereau cu hotărâre unirea. Unirea, naţiunea a făcut-o, avea să declare Mihail Kogălniceanu în repetate rânduri. Ziua de 24 ianuarie se înscrie în istoria naţională ca ziua renaşterii naţionale”.