Raport al Prefecturii: „Falsă transparenţă” prin primăriile Braşovului

În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de ieri, a fost prezentat un material referitor la aplicarea Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii nr.52/2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Cu această ocazie au fost prezentate şi câteva probleme identificate la nivelul autorităţilor locale din judeţul Braşov.
„Atragem atenţia asupra faptului că există persoane responsabile cu implementarea Legii 52/2003 care confundă raportul anual al implementării acestui act normativ cu raportul de activitate al primarului în anul de mandat precedent sau există cazuri în care raportul pe Legea 52/2003 este întocmit nu pe baza cerinţelor legii, ci pe baza rapoartelor de activitate realizate de către fiecare departament din instituţie. Rapoartele întocmite altfel decât conform prevederilor Legii 52/2003 nu au fost luate în considerare de către instituţia noastră la centralizarea finală a raportului aferent anului 2014. De asemenea am observat un număr mare de căsuţe completate cu indicativul «lipsă de informaţie»”, se arată în materialul prezentat de reprezentanţii Prefecturii.

„Autorităţile anunţă strict cu trei zile înainte de şedinţa forului deliberativ”
Reprezentanţii Prefecturii au mai constatat că în anul 2014, în puţine situaţii, unităţile administrativ-teritoriale au primit şi au inclus recomandări în proiectele de acte normative. „Acest lucru denotă lipsa preocupării autorităţilor de a face publice aceste proiecte şi, implicit, de a consulta comunitatea înainte de luarea unei decizii. Faţă de acest aspect considerăm oportun a vă prezenta faptul că proiectul de act normativ trebuie însoţit, dacă este cazul, de un referat sau expunere de motive prin care să se evidenţieze utilitatea respectivei hotărâri. Prin intermediul acestor documente, autoritatea publică îşi prezintă viziunea asupra problemei discutate. Pe baza acestor documente, cetăţenii pot influenţa decizia autorităţii, în vederea adaptării proiectului de hotărâre la sugestiile şi opiniile comunităţii (este cazul proiectelor de HCL privind aprobare buget , aprobare P.U.Z/P.U.G, aprobarea taxe şi impozite locale,  aprobarea gestionării durabile a pădurilor proprietate publică a localităţii, precum şi gestionarea păşunilor comunale sau investiţii / împrumuturi locale pe termen mediu şi lung, etc)”, se mai arată documentul prezentat de Prefectură.
Cu această ocazie, prefectul Braşovului, Ciprian Băncilă, a amintit că „autorităţile publice au obligaţia ca, între data anunţării proiectului şi data dezbaterii acestuia, să lase un interval de 30 de zile pentru primirea în scris a recomandărilor şi sugestiilor”.
De obicei, au precizat specialiştii Prefecturii, „autorităţile anunţă strict cu trei zile înainte de şedinţa forului deliberativ, fără a mai lăsa timpul necesar persoanelor interesate să depună recomandări. Acest lucru, însă, contravine reglementărilor legale menite a sprijini participarea cetăţenească – se creează o «falsă transparenţă»”.

Regulament de organizare a dezbaterilor?
Pentru a nu mai apărea astfel de situaţii, specialiştii Prefecturii recomandă autorităţilor locale ca la nivelul fiecărui Consiliul local să existe un „Regulament de organizare a dezbaterilor”, precum şi un portal propriu de informaţii publice. „Acesta conduce la sporirea eficienţei dezbaterilor publice organizate de către primărie. Persoanele interesate pot obţine informaţii referitoare la organizarea dezbaterilor publice în timp util, putându-şi pregăti intervenţiile mult mai documentat şi pertinent”, au argumentat reprezentanţii Prefecturii.