banner la cocos banner promotional

Curs BNR

1 EUR = 4.9774 RON

1 USD = 4.3833 RON

1 GBP = 5.8304 RON

1 XAU = 464.4611 RON

1 AED = 1.1933 RON

1 AUD = 2.7957 RON

1 BGN = 2.5449 RON

1 BRL = 0.7714 RON

1 CAD = 3.1559 RON

1 CHF = 5.2813 RON

1 CNY = 0.6015 RON

1 CZK = 0.1993 RON

1 DKK = 0.6668 RON

1 EGP = 0.0860 RON

1 HUF = 1.2223 RON

1 INR = 0.0513 RON

1 JPY = 3.0556 RON

1 KRW = 0.3047 RON

1 MDL = 0.2538 RON

1 MXN = 0.2227 RON

1 NOK = 0.4191 RON

1 NZD = 2.6097 RON

1 PLN = 1.1646 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0530 RON

1 SEK = 0.4526 RON

1 TRY = 0.1141 RON

1 UAH = 0.1048 RON

1 XDR = 5.9383 RON

1 ZAR = 0.2318 RON

Editia 8790 - 16 noi 01:14

Rapoartele Securităţii din 1988: Probleme grave la uzina Roman Braşov, la doar câteva luni după revolta din 1987

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 17 noiembrie 2026

Rapoartele Securităţii din 1988: Probleme grave la uzina Roman Braşov, la doar câteva luni după revolta din 1987

Documente din arhiva CNSAS arată că, după revolta muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987, problemele de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov nu numai că nu au fost rezolvate, ci s-au agravat. Producţie raportată fictiv, utilaje nefolosite, rebuturi de milioane de lei şi nemulţumiri salariale se numărau printre deficienţele consemnate chiar de Securitate.
La câteva luni după revolta muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, din 15 noiembrie 1987, situaţia din industria comunistă era departe de a se îmbunătăţi. Două rapoarte întocmite de Securitatea din Braşov, în martie şi iunie 1988, prezentau o imagine îngrijorătoare a funcţionării uneia dintre cele mai importante întreprinderi industriale din România.
Documentele, prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), arată că problemele nu erau doar de natură administrativă sau punctuală, ci afectau întregul proces de producţie: calitatea autocamioanelor, aprovizionarea cu piese, consumurile de energie, investiţiile şi, mai ales, veniturile muncitorilor.

Mii de piese rebutate şi pierderi de peste 110 milioane de lei
Într-un raport din 16 martie 1988, adresat Direcţiei a II-a a Departamentului Securităţii Statului, Inspectoratul Judeţean Braşov al Securităţii semnala numeroase deficienţe la Întreprinderea de Autocamioane Braşov.
Potrivit documentului, în 1987, procentul mediu de defectabilitate al autovehiculelor aflate în perioada de garanţie ajunsese la 2,62%, faţă de 2,23% în anul precedent. Totodată, 9,5% dintre autovehiculele prezentate la controlul final au fost respinse, fiind necesare remedieri. În total, 1.001 de autocamioane au fost întoarse pe fluxul de fabricaţie, dintre care 370 erau destinate exportului.
Problemele erau vizibile şi în procesul de fabricaţie. În 1987, procentul mediu de rebuturi în întreprindere a fost de 4,15%, ceea ce a însemnat 10.411 tone de piese rebutate şi o pagubă estimată la 110,3 milioane de lei.
Raportul identifica printre cauze nerespectarea documentaţiei tehnologice, folosirea unor utilaje uzate şi reglajele necorespunzătoare ale instalaţiilor.
Un aspect deosebit de relevant era legătura dintre normele de muncă şi calitatea produselor. Securitatea consemna că reducerea arbitrară a normelor de timp, fără introducerea unor mecanizări sau automatizări care să justifice această măsură, îi determina pe muncitori să accelereze ritmul de lucru, să sară peste anumite operaţii şi să verifice mai rar piesele realizate.
În aceste condiţii, presiunea pentru realizarea veniturilor devenea un factor care afecta direct calitatea producţiei.

Investiţii de sute de milioane de lei, cu utilaje nefolosite
Raportul din martie 1988 semnala şi întârzieri importante în realizarea investiţiilor planificate pentru anul 1987.
Mai multe capacităţi de producţie, inclusiv pentru motoare, punţi, autocamioane şi piese de schimb, nu fuseseră puse în funcţiune la termenele stabilite.
La sfârşitul anului 1987, în întreprindere existau utilaje nefolosite în valoare de peste 343 de milioane de lei. Dintre acestea, utilajele din import valorau aproximativ 30,8 milioane de lei, cele provenite de la alte întreprinderi din ţară 243,1 milioane de lei, iar cele realizate prin autoutilare 69,5 milioane de lei.
Securitatea constata că lipsa unei coordonări unitare şi absenţa unor măsuri ferme din partea conducerii au împiedicat punerea în funcţiune a acestor utilaje, afectând capacităţile de producţie şi situaţia financiară a întreprinderii.

Consumuri de energie peste normele stabilite şi producţie de slabă calitate
Un alt capitol al raportului era dedicat depăşirii consumurilor normate de energie electrică şi combustibil.
În 1987, Întreprinderea de Autocamioane Braşov depăşise consumurile specifice cu 26.020 MWh de energie electrică şi 5.573 de tone combustibil convenţional, deşi producţia realizată era mai mică decât în anul precedent.
Printre problemele identificate se numărau rebuturile în cantităţi mari din turnătorii, folosirea unor tehnologii ocolite şi lipsa măsurilor de modernizare a unor instalaţii.
În opinia celor care au întocmit raportul, aceste deficienţe reflectau lipsa de implicare a conducerii întreprinderii în reducerea risipei de energie şi combustibil.

În iunie 1988, Securitatea vorbea despre raportări fictive ale producţiei
Un al doilea document, datat 1 iunie 1988, arăta că problemele de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov continuau, iar nemulţumirile muncitorilor se menţineau.
Din cele 1.600 de autovehicule prevăzute în plan pentru perioada analizată, în primele două decade ale lunii fuseseră realizate doar 531.
Raportul menţiona că nerealizarea planului urma să ducă la diminuarea retribuţiilor muncitorilor, alimentând nemulţumirile din rândul acestora.
Mai mult, Securitatea consemna că întreprinderea ar fi raportat în mod fictiv îndeplinirea integrală a sarcinilor lunare de producţie, pentru a crea impresia unei activităţi corespunzătoare planului.
Potrivit documentului, la sfârşitul lunii aprilie fuseseră raportate în plus 200 de autovehicule, iar în luna mai alte 233. La acestea se adăugau 200 de unităţi CKD destinate exportului în China, care nu fuseseră realizate.
Consecinţa era un decalaj permanent între producţia raportată şi cea efectiv realizată. În primele 15 zile ale fiecărei luni, muncitorii erau nevoiţi să recupereze restanţele declarate fictiv pentru luna precedentă, lucrând în grabă şi încălcând frecvent tehnologiile de fabricaţie.
Documentul menţiona şi reclamaţiile beneficiarilor interni şi externi, care semnalau calitatea necorespunzătoare a unor ansambluri şi subansambluri ale autovehiculelor. Unii dintre aceştia refuzau să mai încheie contracte şi renunţau la colaborarea cu întreprinderea.

Un sistem care nu reuşea să-şi rezolve propriile probleme
Cele două rapoarte surprind contradicţiile unei economii în care îndeplinirea planului devenise, în multe situaţii, mai importantă decât rezultatul real al producţiei.
Deşi documentele identificau probleme grave de organizare, management, aprovizionare şi calitate, responsabilitatea era căutată în principal la nivelul conducerilor întreprinderilor şi al angajaţilor.
La doar câteva luni după revolta din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Braşov continuau să se confrunte cu aceleaşi probleme care îi determinaseră să protesteze: venituri afectate, condiţii de muncă dificile şi un sistem industrial incapabil să funcţioneze eficient.
Rapoartele Securităţii din 1988 oferă astfel o perspectivă documentară asupra realităţii din spatele imaginii oficiale a industriei socialiste şi a mitului unei economii comuniste performante.

+0 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie