Rampa de gunoi a Braşovului se transformă într-o oază de verdeaţă cu 3 milioane de euro

Administratorul depozitului ecologic de deşeuri al Braşovului a sistat de aproape doi ani depozitarea reziduurilor în primele două celule ale rampei, iar de atunci a început demersurile birocratice pentru a executa lucrările de închidere a acestora. Proiectul de închidere a primit toate avizele necesare din partea autorităţilor de Mediu şi nu numai, astfel că de luna trecută au demarat aceste lucrări, care ar urma să fie definitivate în decursul acestui an.
După cum ne-a declarat şeful depozitului ecologic, Ion Mihai, investiţia totală în lucrările de închidere a celor două celule este de 3 milioane de euro.

18.000 de tone de gunoi ajung la rampă lunar
Fin-Eco a deschis depozitul de la ieşirea din Braşov spre Tărlungeni în anul 2004, iar, până, acum, în acesta au fost depozitate peste 2 milioane de tone de deşeuri. Lunar, la rampa ecologică din Braşov ajung 18.000 de tone de gunoaie, fiind aduse inclusiv reziduuri din Buşteni, dar şi din Alba şi Miercurea Ciuc. „Până la demararea acestor lucrări de închidere, ambele celule au fost acoperite provizoriu cu un strat de pământ şi, de asemenea, au fost forate şi 37 de tuburi pentru captarea biogazului. Închiderea completă a acestora presupune însă şi alte lucrări de anvergură”, a explicat Ion Mihai.

Două variante pentru utilizarea biogazului
Practic, pentru închiderea celulelor, este necesară realizarea unor lucrări de reconfigurare a depozitului, respectiv terasare şi corecţii ale pantelor, după care acesta va fi acoperit cu mai multe folii speciale (geocompozit drenaj biogaz, geocompozit bentonitic, geocompozit drenaj ape meteorice, saltea antieroziune), peste care se vor aşterne straturi de sol, ultimul dintre ele fiind pământ vegetal. În plus, vor mai forate alte 15 puţuri pentru captarea biogazului. Administratorii depozitului iau în calcul două variante în ceea ce priveşte captarea biogazului. Prima variantă presupune folosirea acestuia pentru producerea de energie electrică şi termică, iar cea de-a doua constă în realizarea unei „facle”. Aceasta este similară celor de la sondele de extragere a petrolului şi gazelor naturale, care este aprinsă tot timpul şi practic biogazul este ars, fără a fi transformat în energie. „Înainte de a fi folosit, biogazul va intra printr-o staţie de tratare, unde vor fi scoase impurităţile si umiditatea. Pentru a putea fi folosit în sistem de cogenerare, este însă necesar să aibă o anumită concentraţie de metan şi un anumit debit”, a precizat şeful depozitului ecologic.

Arbuşti şi iarbă peste gunoaie
Nu în ultimul rând, după ce va fi pus şi ultimul strat de pământ, solul va fi înierbat şi vor fi plantaţi arbuşti de înălţime mică, astfel că maldărele de gunoaie se vor transforma în mici păduri.
Reprezentanţii Fin – Eco vor ca până la sfârşitul anului viitor să demareze şi lucrările de amenajare a celei de-a patra celule de depozitare, costul investiţiei estimat în acest caz fiind de alte 2 milioane de euro. Atât în cazul închiderii celulelor vechi, cât şi în cazul amenajării unor noi celule, banii vor veni exclusiv din fondurile deţinute de către proprietarul rampei, practic din sumele de bani pe care acesta le încasează din taxa de depozitare.