Rămas bun, Florian Din! Este, din nou, doliu în presă

Este din nou doliu în presa braşoveană. Cu doar o zi înainte de a-şi sărbători aniversarea naşterii (65 de ani), ziaristul Florian Din, redactor şi şef departament la mai multe publicaţii braşovene, colaborator al Radio Europa Liberă şi al TVR, s-a stins din viaţă, pe un pat de spital, unde ajunsese de urgenţă marţi, 31 mai. Organismul său slăbit de o suferinţă inexplicabilă în ultima perioadă a învins două stopuri cardiace vineri, 3 iunie, dar al treilea, în aceeaşi zi, a fost iresuscitabil.
Născut la Comarnic, în 4 iunie 1957, Florian Din a făcut şcoala gimnazială şi liceul în localitatea natală. A venit la Braşov, unde s-a angajat în Uzina Tractorul, pe un post tehnic, dar aici a înfiinţat Cenaclul Tractorul, unde s-au manifestat şi afirmat mulţi tineri talentaţi în poezie, muzică şi teatru.
Tot aici, în 1979, şi-a cunoscut soţia, Lenuţa, care i-a fost alături cu devotament până la capăt.
Din 1990 devine jurnalist, întâi la „Gândul liber” – unul dintre primele ziare privat din Braşov, care apărea săptămânal, apoi la „Mesagerul”, de unde, în 1993, cu o parte din echipă, fondează cotidianul „Transilvania Expres”, unde devine şi editor (şef de departament). Opt ani mai târziu, a plecat la „Obiectiv”, iar după un an a devenit colegul nostru, la „Bună ziua, Braşov”, unde a coordonat paginile de agendă locală, dedicate comunităţilor din judeţ.
În mare parte din aceşti ani a fost colaborator al Radio Europa Liberă şi al TVR.
La a doua tinereţe a făcut şi facultatea de Geografie-Turism, unde a absolvit şi masteratul.
A revenit la prima sa pasiune şi la o activitate culturală intensă, punând pe picioare Cenaclul din Comarnic, cu care a organizat turnee regionale cu spectacole de folk, folclor şi de poezie, şi numeroase lansări de carte. A scris şi el, dar creaţia sa a rămas în manuscris, dintr-o mare exigenţă faţă de sine însuşi.
De altfel, Florian şi-a cultivat o aparenţă, s-a ascuns mereu în spatele glumelor, dezvăluindu-şi adevărata natură puţin şi rar, din cauza unei sensibilităţi exacerbate, rănite adeseori de oameni. Fără a fi mizantrop, fusese decepţionat de semeni şi şi-a construit o platoşă. Dincolo de ea, era un om profund, cu aplecare spre studiu, uşor boem, cu preocupări de filosofie, pasionat de cărţi, de poezie şi de muzica bună, din care împărtăşea din când în când prietenilor de pe Facebook.
Cu firea sa sensibilă, tragedia umanitară din Ucraina l-a afectat, l-a măcinat în aceste ultime 100 de zile, ne-a mărturisit soţia sa.
Slujba de înmormântare va avea loc azi, 7 iunie, de la ora 14.00, la Biserica „Schimbarea la Faţă” (de la „Micşunica”), înhumarea făcându-se în cimitirul bisericii (de peste linia ferată, cel fără capelă).