Curs BNR

1 EUR = 4.9699 RON

1 USD = 4.5984 RON

1 GBP = 5.8083 RON

1 XAU = 303.5750 RON

1 AED = 1.2520 RON

1 AUD = 2.9910 RON

1 BGN = 2.5410 RON

1 BRL = 0.9251 RON

1 CAD = 3.3865 RON

1 CHF = 5.1913 RON

1 CNY = 0.6387 RON

1 CZK = 0.1961 RON

1 DKK = 0.6667 RON

1 EGP = 0.1488 RON

1 HUF = 1.2619 RON

1 INR = 0.0555 RON

1 JPY = 3.0581 RON

1 KRW = 0.3442 RON

1 MDL = 0.2577 RON

1 MXN = 0.2699 RON

1 NOK = 0.4340 RON

1 NZD = 2.8030 RON

1 PLN = 1.1507 RON

1 RSD = 0.0424 RON

1 RUB = 0.0503 RON

1 SEK = 0.4444 RON

1 TRY = 0.1467 RON

1 UAH = 0.1205 RON

1 XDR = 6.0994 RON

1 ZAR = 0.2393 RON

Editia 8133 - 01 mar 12:56

Rămâi interzis, în pădure

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 11 octombrie 2023

Plimbările prin păduri ar putea fi interzise de proprietari, potrivit noului Cod Silvic. „E rezultatul lobby-ului pentru a acoperi afaceri ilegale”

Rămâi interzis, în pădure

Pe 1 august 2023, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansa proiectul de lege pentru noul Cod Silvic. Tot atunci ministerul a pus proiectul şi în dezbatere publică timp de 10 zile – decizie criticată de mai multe organizaţii de mediu atât pentru perioada scurtă în care puteau să fie trimise observaţiile şi propunerile, cât şi pentru momentul ales exact pe timpul verii când toată lumea era plecată în concedii. Elaborarea proiectului este strâns legată de Strategia Naţională pentru Păduri 2030, de PNRR şi de strategia europeană pentru păduri şi a fost elaborat de experţi externi ministerului. Mai exact, de o echipă comună formată din experţi de la Universitatea „Transilvania” din Braşov, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, tot din Braşov.
În teorie, noul cod ar avea ca obiectiv o mai bună protecţie şi gestionare a mediului. În fapt, spun organizaţiile de protecţie a mediului, noul proiect de lege conţine mai multe articole controversate, care ar putea înrăutăţi regimul de protecţie a pădurilor, gestionarea fondului forestier şi chiar accesul în păduri pentru toată lumea. După o campanie a organizaţiilor de mediu, susţinută şi printr-o petiţie de semnături care a adunat câteva mii de aderenţi, ministerul şi coaliţia de guvernare au mai prelungit termenul pentru dezbateri, dar nu au dat vreun semnal clar cu privire la intenţiilor lor pentru Codul Silvic.

Accesul în pădure, interzis „curioşilor”
Una din modificările controversate şi poate cea mai cunoscută din noul Cod Silvic este cea de la articolul 58 care va da posibilitatea proprietarilor de fond forestier să interzică accesul altora în pădurile deţinute de ei. O măsură fără precedent, pentru care societatea civilă s-a mobilizat şi împotriva căreia petiţia „ Rămâi interzis, în pădure. Vrem acces liber în păduri”  lansată de comunitatea Declic a strâns aproximativ 50.000 de semnături. Fără tăgadă, în această privinţă, balanţa dintre interesul public şi interesul privat e mult dezechilibrată în favoarea celui din urmă.
„Textul e formulat destul de perfid. Deşi e specificat clar în alt articol din Codul Silvic că accesul pedestru în fondul forestier naţional e permis tuturor, aici oferă dreptul de a-l restrânge. Nu va fi nevoie decât de un panou de avertizare ca să interzici accesul”, a declarat, într-un interviu pentru Fanatik, Cătălin Turiga, inginer silvic şi investigator Agent Green România, organizaţie pentru protecţia mediului. „Chiar dacă, în teorie, codul oferă doar posibilitatea, pot să spun din experienţă că puţini vor alege să nu interzică accesul. Motivul e clar pentru pentru a acoperi afaceri ilegale”. După unele estimări, aproape jumătate din pădurile României ar putea deveni astfel inaccesibile publicului. O măsură cu atât mai relevantă cu cât ar putea ţine departe jurnaliştii de investigaţie sau activiştii de mediu tocmai de zonele unde se produc de regulă infracţiunile silvice.

Liber la tăieri şi construcţii
Numai că problemele aduse de noul Cod Silvic nu se opresc aici. Lobby-ul mai multor interese de afaceri ar fi strecurat alte câteva articole toxice care, dacă vor fi adoptate, vor accelera distrugerea pădurilor.
Unul din aceste articole se referă la partea de imobiliare. „Până acum în cazul unei construcţii ilegale în fondul forestier judecătorul avea toate pârghiile la dispoziţie să dispună demolarea acestuia. De asemenea, fapta era pedepsită penal. Cu noul Cod Silvic magistratul va trebui să dispună intrarea în legalitate a noului imobil dacă are fundaţia şi pereţii finalizaţi. Motivul ar fi că în acest stadiu terenul nu ar mai putea fi adus în starea iniţială, ceea ce este 0 prezumţie falsă”, mai spune reprezentantul de la Agen Green. În alte cuvinte, va trebui să iertăm făptuitorul dacă infracţiunea ajunge într-un stadiu prea avansat pentru a mai fi remediată. „Romsilva are sute de procese pe rol pentru astfel  de situaţii. Dacă va trece legea sub forma actuală, judecătorii vor fi puşi în faţa faptului împlinit”.
Un alt caz priveşte proprietarii care au terenuri mai mici de 10 hectare. Aceştia pot recolta lemn doar dacă provine din eliminare naturală, cum ar fi cei doborâţi de vânt. De asemenea, cei cu proprietăţi mai mici de 10 ha nu sunt legaţi de un „aranjament” – în alte cuvinte, un fel de plan de management al pădurii pe mai mulţi ani ani – având mai puţine responsabilităţi sau controale decât marii proprietari. „Acum ei pot ridica până la 5 metri cubi de lemn per hectar anual. Dar, pe viitor, legea ar reglementa ca dacă tu nu ridici, de exemplu, 2 ani la rând cantitatea asta, cantitatea se reportează pe anul 3. Şi vei avea dreptul să-l obţii din mai mult decât acte de igienizare, inclusiv prin tăieri progresive sau tăieri rase”, precizează Cătălin Turigă. Iar aceasta nu e singura portiţă lăsată deschisă, noul cod având şi alte articole care ar permite tăieri mai mari decât în prezent. Ca să nu mai vorbim şi de lipsa protecţiei codului silvic pentru tot ce înseamnă păduri din afara fondului forestier.

Schimbările în bine, prea puţine
Una din modificările pozitive se referă la introducerea de date false în aplicaţiile informatice, părţi ale sistemului SUMAL, care va fi pedepsită penal. Vorbim aici de acele transporturi ilegale de masă lemnoasă unde se declară scriptic o cantitate mai mică decât cea transportată în realitate. Deşi exista deja o pedeapsă în codul penal referitoare la falsul informatic, noua infracţiune propusă ar particulariza mai bine faptele din domeniul silvic.
„Altă măsură ar putea fi îmbunătăţirea SUMAL cu imagini video de traseu, dar aici proiectul lasă o paranteză şi spune ‘în limita resurselor pe care le are ministerul’, deşi e greu de crezut că guvernul chiar nu ar avea fonduri pentru instalarea de camere video în cele mai importante locuri. Posibil să fie tot la presiunea lobby-ului, dar vom vedea dacă o vor modifica după observaţiile trimise de societatea civilă în timpul dezbaterii publice”, spune investigatorul Agent Green. O măsură asemănătoare fusese propusă şi în trecut printr-un proiect de lege. Problema în multe cazuri însă rămâne la aplicarea legii, mai degrabă în schimbarea ei.
O altă măsură ar fi ca, atunci când la un transport se constată mai mulţi metri cubi decât cei declaraţi, să se confişte şi mijlocul de transport. Dacă la început pragul era de 10 metri cubi, acum a fost coborât la 5 mc pentru lemn şi 3 mc pentru cherestea. La fel, dacă la început mijlocul de transport era reţinut pe toată durata investigaţiei, acum propunerea e ca reţinerea să se limiteze la maxim 6 luni. Cât pentru parcurile naturale, vor fi interzise tăierile rase, cea mai invazivă şi distructivă intervenţie, însă rămân mai multe deficienţe şi în această privinţă. „Mergem din aproape în aproape, dar nimeni nu vrea să îşi asume nişte masuri radicale de reformă”.

Ce ar trebui schimbat de fapt
O propunere a organizaţiei Agent Green este „Planul Verde”, văzut ca un echivalent la scară mai mică al „Planului Roşu” pentru intervenţii, dar care să fie ţintit pentru situaţii specifice furtului de lemne. „Am făcut această propunere pe baza propriei experienţe. Într-un caz am raportat un TIR despre care aveam informaţii că ar transporta lemn ilegal, ne-am ţinut după el iar, când a fost oprit, instituţiile nu ştiau ce să facă. Garda Forestieră nu avea program noaptea, a venit un pădurar, acesta a spus că nu e de competenţa lui, poliţia nu putea să cântărească camionul, aşa că l-a lăsat să plece, deşi aveam toate dovezile necesare”, spune Cătălin Turiga. „Soluţia propusă cu Planul Verde nu este ceva extraordinar de complicat sau ingenios, ci presupune ca în astfel de cazuri să fie trasate clar responsabilităţile, iar fiecare instituţie să ştie clar ce are de făcut. Exact ca la Planul Roşu. În prezent, atribuţiile nu sunt clare şi de aceea există astfel de situaţii absurde. Iar dacă un transport de lemne se dovedeşte a fi ilegal, cazul să fie preluat de un procuror care să se ocupe expres de caz”.
Dacă în România lupta împotriva furtului de lemne pare o misiune sisifică, în alte ţări, inclusiv cele apropiate de noi, a dispărut aproape cu totul, spune reprezentantul ONG-ului. Pentru a ne imagina dimensiunea fenomenului, Inventarul Forestier Naţional spunea în 2020 că peste jumătate din tăierile de arbori din ţară se face ilegal. Multe din metodele de furt cele mai comune identificate de Agen Green reuşesc să fenteze sistemul informatic din cauza anumitor breşe despre care aceştia consideră că au fost lăsate în mod intenţionat.
„Când spun furturi nu mă refer la cele mici, de natură socială, unde mai vin oamenii cu căruţa să ia lemn pentru foc – fenomen care oricum s-a diminuat foarte mult şi nu afectează pădurile. Problema e că furturile sunt orchestrate din birourile autorităţilor de cei care ar trebui teoretic să protejeze pădurile şi sunt în cantităţi industriale. Ceea ce face cu atât mai greu să dovedeşti fapta atunci când cei care ar trebui să controleze sunt cei care comit fapta”, mai adaugă Cătălin Turigă.

Comentarii

'Marius Fratutu '

2023-10-11 15:21:41


'În virtutea dreptului de proprietate,un drept constituțional ,proprietarul,fie el și al unei păduri, dispune cine are acces pe proprietatea lui. În casa lui Gabriel Păun are acces publicul interesat ???'

'Radu'

2023-10-11 09:40:25


'Nu s-a auzit de respectarea proprietății private? Se întâmplă în toate țările civilizate!'

'Versarya'

2023-10-11 07:51:40


'Mai intai luati la purecat averile celor care lucreaza in orice ocol silvic.La fel ca vamesii,acesti nesatui au averi care depasesc cu mult salariile si asa mari si nejustificate.As fi de acord cu interzicerea totala a gratarelor direct pe iarba si cu amendarea celor care arunca deseuri in paduri.Problema e ca nu pot fi prinsi si trebuie gasita metoda prin care pot fi trasi la raspundere.'

'Barbu Gh.'

2023-10-11 06:40:04


'Rumegătoarele mioritice nu au nevoie de dușmani, ei îi au pe aleși. Îi mai auzi pe unii că austriecii ne-au furat „aurul verde” și „aurul negru”... NU, NOI LI L-AM DAT, PRIN PROSTIA, HOȚIA ȘI DORINȚA DE BANI NEMUNCIȚI. Ne convine sau nu, ăsta este adevărul.'

'cristian'

2023-10-11 05:53:24


'PROPIETARI CARE INTERZIC ACCESUL PLIMBARETILOR PRIN PADURILE PRIVATE SA CONSTRUIASCA GARDURI PENTRU CA CEI CARE VOR SA SE PLIMBE SA-SI DEA SEAMA CA ESTE O PROPIETATE PRIVATA.'

'Willy'

2023-10-11 02:21:44


'Poate desfiinteaza si parcarea bugetarilor aflata in jurul Primariei, parcare care ar trebui pusa in folosul cetatenilor nu a bugetarilor din Primarie, bugetari care tin acele locuri ocupate 8-9 ore pe zi degeaba. Si cred ca nici nu platesc pentru ele. Parcarea interzisa. Cu exceptia celor autorizate. Asa scrie acolo. Si care sunt alea autorizate? Ale bugetarilor din Primarie care huzuresc pe banii nostri. Cetateanul daca are treaba la Primarie sa vina cu RAT sau cu trotineta. Bugetarul poate veni cu autoturismul propriu caci e favorizat. A zis Coliban ca sa isi ia brasovenii Primaria inapoi. Se pare ca doar bugetarii si-au luat Primaria inapoi. Si orasul pe PFA. '

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie