Puţini braşoveni şi-au adus aminte de Liviu Cornel Babeş

Ca în fiecare an, oficialii braşoveni şi-au amintit de Liviu Cornel Babeş, braşoveanul care în 2 martie 1989 s-a autoincendiat pe Pârtia Bradul din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul comunist.
Astfel, joi, 2 martie, la crucea de lângă Pârtia Bradul, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, primarul Braşovului, Allen Coliban, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Szenner Zoltan, dar şi alţi oficiali locali au participat la slujba de pomenire şi au depus coroane de flori.
De asemenea, au fost ţinute şi scurte discursuri referitoare la gestul lui Babeş. Printre altele, prefectul judeţului a spus că „nu cred că gestul lui Liviu Corneliu Babeş a fost înţeles pe deplin în perioada anilor 1990 şi, din nefericire, cred că nu este înţeles, de mulţi, nici astăzi. Foarte mulţi oameni – şi, din păcate, chiar locuitori ai judeţului nostru, nici măcar nu ştiu cine a fost Liviu Corneliu Babeş. Dovadă că, în fiecare an pe 2 martie, suntem puţini cei ne strângem aici, la locul sacrificiului său, pentru a-i onora memoria. Şi suntem cam aceiaşi oameni. Nu am făcut suficient pentru acest erou-martir. Mi-aş dori să existe monumente care să-i fie dedicate atât în municipiul Braşov, cât şi în alte localităţi din judeţ. Mi-aş dori ca în şcolile braşovene să se vorbească mai mult copiilor despre Liviu Corneliu Babeş, despre contextul istoric din vremea sa şi despre semnificaţia gestului pe care l-a făcut. Mi-aş dori ca oaspeţii români şi străini care ne vizitează să poată afla şi ei mai multe despre toate acestea. Este o formă normală de respect pentru un om al cărui gest a marcat istoria recentă a Braşovului”.

Problema monumentului, discutată şi cu noul arhitect şef al Braşovului
Pe de altă parte, primarul Braşovului, Allen Coliban, a amintit că municipalitatea braşoveană are în plan realizarea unui monument în memoria lui Liviu Cornel Babeş. „Avem datoria de a marca acest moment şi prin monumente şi printr-un spectru mai larg de evenimente Ce pot să vă spun faţă de anul trecut este că am avut această discuţie cu noul arhitect şef şi a fost stabilită o locaţie pentru monument. Vom lucra astfel încât la comemorarea a 35 (în 2024, n.r.) de ani să existe şi monumentul pe care cu toţii îl aşteptăm de atâta timp”, a declarat primarul.
Nu în ultimul rând, preotul Bogdan Oancea, cel care în fiecare an ţine slujba de pomenire la crucea amplasată pe locul în care s-a jertfit L.C. Babeş a apus că „noi, cei de astăzi, suntem datori - şi nu este datoria pe care o ai la bancă pentru un credit, ci este datoria morală că eşti român, şi-ţi spui român, şi că eşti braşovean, şi trebuie să le spui oamenilor că între aceste ziduri naturale care sunt Munţii Carpaţi, au trăit oameni verticali, oameni care şi-au pus viaţa lor în slujba ţării şi nu au pregetat să şi-o dea. Aşa că noi suntem obligaţi să îl onorăm, să îl cinstim pe Liviu Corneliu Babeş în fiecare an, pe 2 martie, pentru jertfa sa”.

„Eu şi cu fiica mea, ducem crucea mai departe”
La ceremonie, ca în fiecare an, a participat şi soţia eroului martir, care  a rememorat clipele prin care ea şi fiica ei au trecut în ziua aceea, în care Liviu Cornel Babeş a ales sacrificiul suprem pentru a spune un adevăr pe care majoritatea nu avea curajul să îl spună: că în România există un regim totalitar şi opresiv, care îi ţine pe români prizonieri.
„Era o zi frumoasă, ca acum, o zi cu soare. Ştiam că el era plecat la schi. Am mers acasă după serviciu şi am început să îl aştept şi nu mai venea, nu ştiam ce s-a întâmplat atunci pe pârtia aceea, în ziua aceea frumoasă. Ce m-a impresionat este, când am fost anunţată la ora 6 seara că trebuie să mă duc la spital că s-a întâmplat ceva, dintr-odată s-a pornit o furtună, un viscol, o ninsoare, de parcă voia să-mi spună că s-a întâmplat ceva rău, ceva ce nici nu se poate exprima prin cuvinte. Îmi pare tare rău că, probabil, el prin picturile acelea a vrut să tragă un semnal, dar cine l-a înţeles? Eu nu l-am înţeles. Asta e, noi, eu şi cu fiica mea, ducem crucea mai departe, cum am mai zis, şi ne pare tare rău că asta a fost soarta noastră”, a povestit Etelka Babeş.
Tot joi, 2 martie, de la ora 15.00, la Banca de Cultură Apollonia (fosta Bancă Săsească de pe strada Republicii) s-a desfăşurat un eveniment dedicat eroului braşovean.